ANAF a descoperit o fraudă de peste 26 de milioane de lei în comerțul cu mașini second-hand. Peste 2.000 de autoturisme, introduse în circuit

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au identificat și stopat un mecanism complex de fraudare a TVA în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand. Schema a permis introducerea pe piața din România a peste 2.000 de autoturisme, iar prejudiciul estimat pentru bugetul general consolidat depășește 26 de milioane de lei. Investigația a fost derulată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) în mai multe județe și cu sprijinul autorităților fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile identificate, în valoare totală de 21,34 milioane de lei.

Schema folosea firme „missing trader” din Ungaria și Slovacia

Potrivit ANAF, mecanismul de fraudă se baza pe utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia. Aceste firme erau utilizate pentru achiziția intracomunitară de autoturisme, în regim de scutire de TVA, iar ulterior mașinile erau comercializate în România.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Pentru ca mecanismul să poată continua și după ce unei societăți îi era anulat codul de TVA, activitatea era mutată către o altă firmă, care prelua același mod de operare și același circuit comercial.

ANAF susține că autoturismele ajungeau apoi pe piața românească prin documente care nu reflectau în mod real circuitul comercial. Scopul era diminuarea artificială a bazei de impozitare, ascunderea provenienței reale a mașinilor și evitarea plății obligațiilor fiscale.

Facturi fictive și contracte completate în alb

În urma verificărilor, inspectorii instituției au identificat mai multe elemente care indică modul în care ar fi fost organizată schema.

Printre suspiciunile formulate de ANAF se numără emiterea în România a unor facturi în numele societăților din Ungaria și Slovacia, precum și utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau lăsate în alb.

De asemenea, ar fi fost întocmite succesiv contracte între persoane fizice, cu scopul de a ascunde furnizorul real al autoturismelor.

În circuit au fost folosite și persoane interpuse sau persoane care au declarat ulterior că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor.

Un alt element identificat de inspectori a fost utilizarea, la înmatricularea autoturismelor, a unor documente emise pe numele unor societăți care, în urma verificărilor internaționale, nu au confirmat efectuarea tranzacțiilor comerciale respective.

Prețul din acte, uneori sub 30% din valoarea reală

Una dintre cele mai importante nereguli constatate de inspectorii antifraudă privește valorile înscrise în documentele prezentate la înmatricularea autoturismelor.

În anumite cazuri, valoarea menționată în acte reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania.

Potrivit ANAF, această diferență indica o diminuare artificială a bazei de impozitare și, implicit, reducerea obligațiilor fiscale care ar fi trebuit achitate.

Prin folosirea unor astfel de documente, circuitul real al autoturismelor și valoarea efectivă a tranzacțiilor puteau fi ascunse sau denaturate.

Întregul circuit era gestionat din România

Investigația a arătat că persoanele implicate ar fi controlat principalele etape ale activității comerciale. Acestea identificau autoturismele în Germania, utilizau codurile de TVA ale societăților externe, promovau mașinile prin platforme online și în parcuri auto, le puneau la dispoziția cumpărătorilor, întocmeau documentele de vânzare și încasau contravaloarea autoturismelor.

În realitate, susține ANAF, activitatea economică se desfășura în România.

Societățile din Ungaria și Slovacia aveau, potrivit anchetei fiscale, un rol în principal formal: crearea aparenței unor tranzacții intracomunitare conforme și facilitarea mecanismului de fraudare a TVA.

Utilizarea succesivă a mai multor firme permitea continuarea operațiunilor chiar și după ce autoritățile fiscale luau măsuri împotriva uneia dintre societățile implicate.

Controalele au vizat mai multe județe

Investigațiile DGAF s-au desfășurat în Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, fiind completate de schimburi de informații cu administrații fiscale din alte state membre.

Cooperarea internațională a avut un rol important în verificarea documentelor și a societăților indicate în circuitul comercial.

În urma acestor verificări au apărut neconcordanțe între documentele utilizate în România și informațiile furnizate de autoritățile fiscale din statele în care erau înregistrate firmele respective.

ANAF continuă verificările pentru recuperarea prejudiciului

Prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei, iar măsurile asigurătorii instituite până în prezent însumează 21,34 milioane de lei.

ANAF precizează că investigațiile nu s-au încheiat și că verificările continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității și recuperarea integrală a prejudiciului.

Instituția afirmă că va dispune toate măsurile prevăzute de lege în funcție de rezultatele controalelor.

Analiza de risc și schimbul internațional de informații, instrumente-cheie

ANAF subliniază că identificarea unor astfel de mecanisme se bazează tot mai mult pe analiza de risc, schimbul internațional de informații și cooperarea dintre autoritățile fiscale.

În cazul de față, verificările au permis reconstruirea circuitului comercial al autoturismelor și identificarea diferențelor dintre documentele prezentate în România și informațiile disponibile în celelalte state.

Instituția transmite că combaterea fraudelor fiscale complexe rămâne o prioritate, iar controalele în domenii cu risc ridicat vor continua pentru protejarea veniturilor bugetare și menținerea unui mediu concurențial echitabil.