Indicator public pentru punctualitatea plăților statului: fiecare minister și primărie să fie evaluată

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Finanțelor să introducă un indicator public care să arate cât de punctual își achită fiecare minister și fiecare primărie obligațiile către companii. Organizația susține că un astfel de mecanism ar face vizibile întârzierile autorităților și ar ajuta firmele să își gestioneze mai bine lichiditatea, fără să fie nevoie de noi facilități fiscale sau scheme de sprijin.

Propunerile CONAF apar într-un context în care companiile se confruntă cu scăderea consumului, costuri de finanțare ridicate și întârzieri la încasarea unor sume datorate de stat.

Plățile întârziate, măsurate și comparate public

Prima măsură propusă de CONAF este publicarea lunară de către Ministerul Finanțelor a sumelor datorate companiilor de către instituțiile publice și a perioadei de timp de la care aceste obligații sunt neachitate.

Curtea de Conturi: Programele de formare profesională pentru șomeri trebuie orientate către integrarea durabilă pe piața muncii

10:24

ANAF, cu ochii pe averile persoanelor fizice. Fondurile fără proveniență justificată, printre cele mai frecvente nereguli

08:23

Organizația consideră că raportarea ar trebui să permită identificarea timpului efectiv de plată pentru fiecare instituție și compararea punctualității între autorități, după modele utilizate în alte state europene, inclusiv Italia.

„Pentru facturile acceptate și obligațiile certe ale autorităților, problema nu mai este existența obligației de plată, ci momentul în care aceasta este achitată”, susține CONAF.

Pentru o companie, diferența dintre plata unei facturi în 30 de zile și în 90 de zile poate însemna două luni în care salariile, furnizorii și taxele trebuie finanțate din surse proprii sau prin credite.

Și schemele de compensare să fie incluse în raportare

A doua propunere vizează includerea în aceeași raportare a sumelor datorate prin schemele de compensare, inclusiv celor destinate furnizorilor de energie.

CONAF atrage atenția că este vorba despre servicii deja prestate, pentru care statul trebuie să achite diferențele rezultate din mecanismele de plafonare și compensare.

Organizația cere ca informațiile să fie prezentate distinct, cu evidențierea cererilor validate, a celor aflate în verificare și a sumelor efectiv achitate.

În sectorul energetic, volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 prevede 3,75 miliarde de lei pentru astfel de decontări.

CONAF cere penalități pentru statul care întârzie

A treia măsură propusă este aplicarea efectivă a penalităților atunci când statul își achită cu întârziere obligațiile.

CONAF solicită ca dobânda penalizatoare prevăzută de Legea nr. 72/2013 să fie calculată și plătită automat, fără ca firma creditoare să fie obligată să facă demersuri suplimentare pentru a-și valorifica dreptul.

„Cerem statului să respecte legile pe care le-a votat”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

În opinia organizației, un stat care își achită la timp obligațiile certe susține indirect lichiditatea economiei, fără să fie nevoie de o nouă schemă de ajutor pentru mediul privat.

Restituirea TVA trebuie să rămână predictibilă

A patra solicitare se referă la rambursarea TVA. CONAF cere menținerea ritmului restituirilor indiferent de schimbările politice și solicită ANAF să publice lunar termenul mediu de soluționare a cererilor de rambursare.

În primul semestru din 2026, statul a restituit aproximativ 18 miliarde de lei reprezentând TVA.

Organizația susține că predictibilitatea acestor plăți este importantă mai ales într-o perioadă în care firmele se confruntă cu presiuni asupra fluxurilor de numerar.

Întârzierea unei plăți poate afecta un întreg lanț de firme

CONAF argumentează că problema întârzierilor nu se limitează la compania care are de încasat direct bani de la stat.

Atunci când o firmă nu își primește banii la timp, poate amâna plata furnizorilor, poate utiliza linii de credit sau poate renunța la investiții. La rândul lor, furnizorii afectați își pot întârzia propriile plăți.

„Un contract public întârziat cu trei luni întârzie și zece firme care nu au niciun raport cu statul”, susține organizația.

Din această perspectivă, un indicator public al punctualității ar avea, potrivit CONAF, trei efecte: ar face întârzierile vizibile și comparabile, ar crea un cost pentru instituțiile care plătesc târziu și ar oferi firmelor un document pe baza căruia își pot gestiona mai bine relația cu băncile.

Economia resimte deja presiunea

Solicitările CONAF vin într-un moment dificil pentru economie. Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 28,8% în primul trimestru din 2026, față de 24,6% în perioada similară din 2025.

Organizația atrage atenția că, înainte de concedieri, o companie mică poate decide să nu mai facă angajări noi, să amâne investițiile sau să reducă alte cheltuieli.

În același timp, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de aceeași lună din 2025, pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare.

TVA a crescut, iar consumul a scăzut

CONAF își formulează solicitările și în contextul modificărilor fiscale intrate în vigoare la 1 august 2025. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. În primele șase luni din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste nivelul din perioada similară a anului precedent.

În același timp, PIB-ul României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Pe partea bugetară, deficitul a coborât în primul semestru la 2% din PIB, de la 3,64% în perioada comparabilă, ceea ce înseamnă o reducere de 28,8 miliarde de lei.

Veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, la 342,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 0,8%, la 383,55 miliarde de lei. Cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, dar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei.

„Predictibilitatea plăților este o formă de sprijin”

CONAF susține că nu solicită facilități fiscale și nici scheme noi de ajutor, ci aplicarea acelorași reguli pentru stat și companii.

„Companiile s-au conformat din prima zi. Nu au cerut răgaz și nu l-au primit. (…) Conformarea nu poate funcționa într-un singur sens”, a afirmat Cristina Chiriac.

Organizația consideră că un sistem transparent de monitorizare a plăților ar putea ajuta companiile să își planifice mai bine fluxurile financiare într-un an în care ținta de deficit bugetar este de 6,2% din PIB, iar economia se află în contracție.

CONAF, care reunește aproximativ 15.000 de companii cu peste 245.000 de angajați, afirmă că susține consolidarea fiscală și nu cere scutiri pentru membrii săi. Organizația spune că solicitarea sa este una simplă: obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri, iar statul să devină la fel de predictibil în achitarea datoriilor sale pe cât le cere companiilor să fie în relația cu bugetul.