România riscă o ascensiune bruscă în topul taxării din UE, odată cu noile măsuri fiscale propuse

Un val de majorări fiscale planează asupra mediului de afaceri din România. Dacă propunerile aflate în discuțiile partidelor de guvernare devin realitate, România ar urca spectaculos în topul celor mai împovărătoare sisteme de taxare din Uniunea Europeană, apropiindu-se periculos de nivelurile din Polonia. De la impozitul pe dividende până la TVA, toate taxele cheie sunt vizate, iar impactul asupra economiei ar putea fi masiv.

O taxare în creștere accelerată: România ar urca cinci poziții în topul european

În urma unei serii de propuneri fiscale discutate intens în coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și USR, România ar putea înregistra una dintre cele mai mari creșteri de impozitare din Uniunea Europeană. Dacă măsurile vor fi aplicate, rata totală de taxare a companiilor ar crește de la 24,4% la 32%, plasând țara pe poziția a 18-a în topul european – un salt de cinci locuri, conform unei analize realizate de Profit.ro. Această mutare ar poziționa România cu doar două puncte procentuale sub Polonia, care aplică o taxă de 19% atât pe profit, cât și pe dividende.

În comparație, statele concurente din regiune mențin niveluri fiscale semnificativ mai scăzute: Ungaria cu 23%, Bulgaria cu 15%, iar țările baltice între 20% și 29%. În acest context, România riscă să-și piardă atractivitatea pentru investitori, într-un moment în care competiția pentru capital străin este acerbă.

Trump a criticat și a cerut revizuirea numărului de zile nelucrătoare din SUA, invocând impactul negativ asupra productivității și economiei americane

22:00

Rovinieta ar putea să se scumpească de la 1 iulie. Cât ar urma să plătim pentru taxa de drum?

21:00

De la 23% la 32% în doar trei ani: povara fiscală pe firmă crește sub guvernările PSD-PNL

Creșterea taxelor nu este o noutate: în ultimii trei ani, România a urcat treptat nivelul de impozitare. În 2023, impozitul pe dividende a fost majorat de la 5% la 8%, apoi, în 2024, la 10%. Acum, se discută o creștere până la 16%, ceea ce, împreună cu o posibilă majorare a impozitului pe profit de la 16% la 19% și a cotei generale TVA de la 19% la 21%, ar reprezenta un efort masiv de colectare bugetară.

Pentru mediul de afaceri, această povară fiscală în creștere ar putea însemna frânarea dezvoltării, reducerea investițiilor și migrarea companiilor către jurisdicții mai prietenoase fiscal. Mai mult, se estimează că aceste creșteri nu vor afecta doar firmele mari, ci și IMM-urile care operează deja la limite de profitabilitate reduse.

Dintr-o cotă compusă de impozitare de 23% în urmă cu trei ani, România ar ajunge la un nivel de 32% – o creștere de 9 puncte procentuale în doar un ciclu guvernamental.

TVA mai mare, dar colectarea rămâne o problemă cronică

În ceea ce privește TVA, majorarea de la 19% la 21% ar poziționa România în grupul țărilor europene cu niveluri fiscale ridicate, alături de Belgia, Cehia, Olanda și Spania. Totuși, problema nu este doar nivelul cotei, ci și capacitatea reală de colectare a acesteia. România înregistrează cea mai slabă colectare de TVA din întreaga Uniune Europeană.

În 2022, diferența dintre TVA-ul teoretic și cel efectiv încasat (așa-numitul „VAT gap”) a fost de peste 30%, iar în 2023 s-a estimat o pierdere de aproape 34%.

Astfel, dintr-un potențial de 136,7 miliarde de lei în TVA în 2022, statul a colectat doar 94,9 miliarde, înregistrând un deficit de aproape 42 miliarde lei. În 2024, acest deficit ar putea ajunge chiar la 60 miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetar general se apropie de 9% din PIB. În aceste condiții, specialiștii atrag atenția că simpla majorare a cotelor nu este suficientă, dacă nu se eficientizează mecanismele de colectare și nu se reduce evaziunea.