Cum a prezis filosoful francez Jean Baudrillard inteligența artificială de astăzi cu 30 de ani înainte de ChatGPT

Filosoful francez Jean Baudrillard a anticipat dezvoltarea inteligenței artificiale cu peste 30 de ani înainte de apariția ChatGPT.  În anii 1980, tehnologia de comunicare de vârf includea aparate care astăzi par învechite: robotul telefonic, faxul și, în Franța, Minitel, un serviciu online interactiv care a precedat internetul.

Teoria informației și comunicării

În anii 1970, Baudrillard a început să dezvolte o teorie originală a informației și comunicării. Aceasta s-a intensificat după publicarea cărții Simulacra and Simulation în 1981, volum care a influențat filmul The Matrix din 1999. În 1986, filosoful nota că „scena și oglinda au fost înlocuite de un ecran și o rețea”. El a prezis folosirea smartphone-ului, imaginând fiecare persoană izolată „într-o poziție de suveranitate perfectă”, asemenea „unui astronaut într-o bulă”.

Conceptul de hiperrealitate

Aceste observații l-au condus la formularea conceptului de „hiperrealitate”. În anii 1990, Baudrillard și-a îndreptat atenția către efectele inteligenței artificiale, explicând modul în care aceasta contribuie la dispariția treptată a realității.

Inteligența artificială nu înțelege jocurile de cuvinte și umorul acestora, arată un studiu recent

16:04

Europa pierde trenul în ceea ce privește inteligența artificială, punându-și în pericol viitorul, avertizează șefa BCE

15:22

Pentru cititorii lui Baudrillard, cazul recent al „actorului” AI Tilly Norwood, un pas logic în dezvoltarea simulărilor și al deepfake-urilor, se potrivește perfect cu viziunea sa asupra lumii hiperreale.

AI ca proteză mentală

Baudrillard considera inteligența artificială o proteză, echivalentul mental al membrelor artificiale, al valvelor cardiace, al lentilelor de contact sau al operațiilor estetice. În cărțile The Transparency of Evil (1990) și The Perfect Crime (1995), el explica faptul că rolul AI este să ne facă să gândim mai bine sau să gândească în locul nostru.

Spectacolul gândirii

El era convins că inteligența artificială ne permite doar să experimentăm „spectacolul gândirii”, fără a ne angaja în gândirea propriu-zisă.

„A face acest lucru înseamnă că putem amâna gândirea la nesfârșit”, nota filosoful.

Pentru Baudrillard, a ne cufunda în AI echivala cu renunțarea la libertate.

Dispariția ființei umane

Filosoful francez era convins că tot ce face cu adevărat este să ne permită să experimentăm „spectacolul gândirii”, în loc să ne angajăm în gândire în sine. Acest lucru înseamnă că putem amâna gândirea pentru totdeauna. Și, pentru Baudrillard, a rezultat că a ne cufunda în IA echivala cu renunțarea la libertatea noastră.

De aceea, Baudrillard credea că cultura digitală grăbește „dispariția” ființelor umane. Nu a vrut să spună literalmente și nici că vom deveni înrobiți cu forța, așa cum sunt oamenii din Matrix. În schimb, externalizarea inteligenței noastre către mașină însemna că ne „exorcizăm” umanitatea.

Relația cu tehnologia

El sublinia că pericolul nu este creat de tehnologie în sine, ci de modul în care ne raportăm la ea. Oamenii se îndreaptă tot mai mult către modele lingvistice mari, precum ChatGPT, pentru a lua decizii, ca și cum interfața ar fi un oracol sau un consilier personal.

Efectele dependenței

Cele mai grave efecte ale acestei dependențe apar atunci când oamenii se îndrăgostesc de un AI, experimentează psihoze induse de AI sau sunt încurajați să se sinucidă de un chatbot. Prezentarea umanizată a chatbot-urilor, alegerea unor nume precum Claude sau descrierea lor ca „însoțitori” nu ajută. Baudrillard considera că problema nu este tehnologia, ci disponibilitatea noastră de a ceda realitatea.

Slăbiciune umană, nu defect al mașinii

Îndrăgostirea de un avatar AI sau cedarea deciziilor către acesta reprezintă o slăbiciune umană, nu un defect al mașinii. Comportamentul tot mai bizar al botului Grok, creat de Elon Musk, poate fi explicat prin accesul său în timp real la informațiile, opiniile și conspirațiile care circulă pe platforma X.

Transformarea reciprocă

La fel cum oamenii sunt modelați de interacțiunea cu AI, și AI este transformat de utilizatorii săi. Dezvoltările tehnologice din anii 1990, spunea Baudrillard, făceau ca întrebarea „sunt om sau mașină?” să devină imposibil de răspuns.

Diferența rămasă

Filozoful francez a fost întotdeauna încrezător, însă, că există o distincție care va rămâne valabilă. IA nu ar putea niciodată să se bucure de operațiunile sale așa cum ființa umană, în dragoste, muzică sau sport, de exemplu,se poate bucura de mișcările ființei umane. Dar aceasta este o predicție care s-ar putea dovedi greșită. „Poate că sunt generată de IA”, a declarat Tilly Norwood în postarea de pe Facebook care a prezentat-o ​​publicului, „dar simt emoții reale”.