Europa pierde trenul în ceea ce privește inteligența artificială, punându-și în pericol viitorul, avertizează șefa BCE

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a declarat că Europa își pune în pericol viitorul prin întârzierea în inteligența artificială. Ea a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să elimine rapid obstacolele care împiedică răspândirea acestei tehnologii.

Discursul a fost rostit la Bratislava, Slovacia, și a atras atenția asupra decalajului față de Statele Unite și China.

Investițiile masive din SUA și China

Companiile din Statele Unite investesc masiv în inteligența artificială, direcționând resurse către cercetare și dezvoltare. China accelerează la rândul ei proiectele de implementare, consolidându-și poziția globală. Aceste investiții au alimentat dezbateri privind posibila formare a unei bule financiare sau un salt tehnologic major.

Strategia Marii Britanii pentru minerale critice și reducerea dependenței de China

16:43

Inteligența artificială nu înțelege jocurile de cuvinte și umorul acestora, arată un studiu recent

16:04

Europa și statutul de „prim jucător”

Lagarde a spus:

„Cu SUA și China înainte, Europa a ratat deja oportunitatea de a fi primul jucător în inteligența artificială.”.

Ea a amintit costurile adoptării lente din ultima revoluție digitală.

„Există riscul să lăsăm valul de adoptare a inteligenței artificiale să treacă pe lângă noi și să punem în pericol viitorul Europei,” a continuat ea.

Difuzarea rapidă și câștigurile economice

Inteligența artificială se poate răspândi mai repede decât valurile tehnologice anterioare. Lagarde a subliniat că poate aduce beneficii economice tangibile într-un orizont mai scurt. Ea a cerut Uniunii Europene să acționeze fără întârzieri birocratice, pentru a nu pierde oportunitățile de creștere.

Dependența de furnizori externi

Lagarde a avertizat că simpla achiziție de soluții de inteligență artificială de la furnizori consacrați nu va fi suficientă. Ea a spus că acest lucru ar adânci dependența Europei de entități externe și ar limita autonomia tehnologică.

Diversificarea lanțului de aprovizionare

„Trebuie să diversificăm părțile critice ale lanțului de aprovizionare pentru inteligența artificială și să evităm punctele unice de eșec,” a spus Lagarde.

„În straturile fundamentale, precum capacitatea de calcul bazată pe cipuri și centre de date, ar trebui să menținem o capacitate minimă.”.

Interoperabilitate și standarde deschise

Președinta BCE a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să impună interoperabilitatea și standarde deschise pentru a încuraja competiția. Ea a menționat că este nevoie de energie mai ieftină, reglementări uniforme și o piață de capital integrată pentru gestionarea riscurilor.

Cum poate Europa să profite de creșterea AI

Inteligența artificială ar putea stimula productivitatea Europei, dar câștigurile vor depinde de eforturile de aprofundare a pieței unice și de calibrarea reglementărilor, scrie FMI în cel mai recent raport al său pe această temă.

Cu toate acestea, obținerea unor câștiguri mari va depinde de angajamentul țărilor europene față de reformele care stimulează creșterea și de disponibilitatea de a fi flexibile în ceea ce privește reglementările, pentru a ajuta noua tehnologie să prospere. În absența reformelor, cercetarea FMI arată că câștigul pe termen mediu al productivității doar datorită IA ar varia considerabil între țări, iar pentru Europa în ansamblu ar fi destul de modest: aproximativ 1,1% cumulativ pe parcursul a cinci ani. Cu reforme pro-creștere, însă, sunt posibile câștiguri mult mai mari pe termen lung.

Impactul inteligenței artificiale asupra productivității în diferite țări din Europa. Foto: FMI

Avantaje puternice pe termen lung

Îmbunătățirea capacităților modelelor de inteligență artificială,evidențiate de diverse teste,sugerează că beneficiile ar putea fi mult mai mari pe un orizont de timp mai lung. Inteligența artificială ar putea avea efecte transformatoare mai mari prin crearea de noi industrii și lanțuri valorice. De asemenea, ar putea stimula creșterea productivității mai permanent prin accelerarea cercetării și dezvoltării, mai spun experții FMI. De exemplu, există deja dovezi că inteligența artificială accelerează și îmbunătățește dezvoltarea medicamentelor farmaceutice.

Studii recente estimează impactul pe termen lung al creșterii anuale a productivității muncii, luând în considerare faptul că AI nu este utilizată doar pentru a produce bunuri și servicii, ci și pentru a crea noi cunoștințe comerciale. În Statele Unite, creșterea anuală a productivității ar putea fi impulsionată cu 1% anual, în timp ce pentru Europa câștigurile ar putea fi, de asemenea, substanțiale, dar nu la fel de mari. Analiza indică efecte de lungă durată, care implică câștiguri mult mai mari decât efectele pe termen scurt  estimate.

Cum ar trebui să răspundă Europa

Pentru a profita din plin de potențialul AI, Europa trebuie să se concentreze pe eliminarea barierelor care limitează difuzarea competențelor și a tehnologiei și creșterea companiilor. Recenta Perspectivă Economică Regională pentru Europa evidențiază mai multe priorități politice.

Aprofundarea pieței unice a Uniunii Europene va fi esențială pentru a combate fragmentarea de-a lungul frontierelor naționale. Scopul trebuie să fie de a facilita accesul firmelor inovatoare din domeniul IA la o bază de clienți mai largă, la nivelul UE. Acest lucru necesită eliminarea barierelor în calea serviciilor transfrontaliere, deschiderea sectoarelor protejate și armonizarea standardelor – toate acestea putând contribui la reducerea costurilor dezvoltării și adoptării instrumentelor de inteligență artificială, mai scriu experții FMI.