UiPath digitalizează statul român: proiect de 15 milioane € prin PNRR, finalizat până la sfârșitul anului

Primul unicorn românesc, UiPath, va aduce tehnologia de automatizare software în administrația publică. Compania a câștigat un contract prin care va implementa soluții RPA (Robotic Process Automation) în cel puțin 18 instituții de stat până la finalul anului 2025. Proiectul este finanțat prin PNRR, cu o investiție de aproape 15 milioane de euro, și promite să reducă birocrația și să crească eficiența aparatului administrativ.

UiPath intră în joc: 18 instituții de stat, primele beneficiare

UiPath, compania fondată de Daniel Dines și devenită primul unicorn românesc, a semnat contractul prin care se angajează să implementeze soluții de tip RPA în cel puțin 18 instituții publice din România. Aceste soluții presupun introducerea unor roboți software capabili să preia sarcinile repetitive, consumatoare de timp, realizate în prezent manual de angajații statului.

Contractul are o valoare totală de aproape 15 milioane de euro, sumă provenită integral din fondurile alocate României prin PNRR. Proiectul trebuie finalizat până la 31 decembrie 2025, însă guvernul a semnat deja un memorandum prin care prelungește perioada de implementare până la 31 august 2026, pentru a permite instalarea, testarea și ajustarea noilor sisteme.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

PNRR salvează un proiect abandonat

Deputatul care a confirmat implementarea a precizat că proiectul UiPath fusese inițial abandonat la începutul anului 2025, din cauza blocajelor administrative și a lipsei de coordonare între instituții. Relansarea acestuia a fost posibilă după intervenția ministrului Economiei, Radu Miruță, și a ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru, care au reușit să readucă inițiativa pe agenda guvernamentală.

„Felicitări lui Radu Miruță pentru pașii concreți deja făcuți. Administrația începe să înțeleagă că soluțiile inteligente nu sunt înlocuitorii funcționarilor, ci aliați care fac viața mai simplă și rezolvarea problemelor mai rapidă”, mai scrie Radu Mihaiu.

Astfel, ceea ce părea un proiect sortit eșecului a fost resuscitat și a primit undă verde, în contextul în care România este presată să respecte termenele și jaloanele asumate prin PNRR. Dacă implementarea va fi realizată la timp, România va putea accesa tranșele de finanțare promise pentru digitalizare și modernizare.

„Ce fac roboții ăștia? Preiau sarcinile plictisitoare și repetitive din administrație – completat formulare, verificat date, copiat dintr-un tabel în altul sau chiar preluare de date din documente scanate. În loc să stea un funcționar minute întregi pentru a trece într-o bază de date informațiile dintr-un document, o face un astfel de robot în câteva secunde. În primă fază se vor automatiza cel puțin 240 de procese administrative. E ca și cum ai avea sute de funcționari invizibili care nu obosesc, nu greșesc și nu se plictisesc să facă același lucru în fiecare zi. Și mai muncesc și după program, seara, sâmbăta, duminica și de sărbătorile legale. Sunt convins că după ce vor vedea cât de bine e să scape de mirosul dosarelor prăfuite, administrația va prinde gustul și va cere mai mult”, a mai declarat Mihaiu.

Ce înseamnă RPA și cum va schimba administrația publică

RPA – Robotic Process Automation – este o tehnologie prin care procesele repetitive sunt preluate de roboți software, eliberând astfel angajații pentru sarcini mai complexe și mai creative. În administrația publică, acest lucru poate însemna reducerea timpilor de așteptare pentru cetățeni, procesarea mai rapidă a documentelor, scăderea erorilor și, nu în ultimul rând, transparență crescută în relația cu publicul.

Implementarea UiPath presupune, de exemplu:

• automatizarea înregistrării și procesării cererilor online

• gestionarea bazelor de date și transferul rapid de informații între instituții

• eliminarea muncii manuale redundante, precum copierea de date dintr-un formular în altul

• un acces mai facil pentru cetățeni la serviciile publice, prin digitalizare reală

În multe cazuri, cetățenii ar putea observa schimbări semnificative: mai puțin timp petrecut la ghișeu, mai puține erori și un acces mult mai rapid la informațiile sau documentele solicitate.