Românii cu venituri mari fug de rețelele sociale. Ceilalți rămân captivi pe TikTok

Un studiu amplu arată o realitate cutremurătoare: românii cu venituri mari fug de rețelele sociale, în timp ce persoanele cu venituri sub 3.000 lei pe lună se bazează pe rețelele precum TikTok și Facebook. Diferența în modul în care consumăm știri nu este doar culturală, ci reflectă și o prăpastie economică cu implicații directe în felul în care suntem informați, manipulabili și cum formăm opinii.

Social media domină în zonele vulnerabile: românii cu venituri mari fug de rețelele sociale, în timp ce persoanele cu venituri sub 3.000 lei pe lună își iau informația exclusiv din Facebook și TikTok

Conform unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP pe 1.211 respondenți, dintre care aproape o treime provin din mediul rural, cei mai mulți români (aproximativ 35%) aleg rețelele sociale ca sursă principală de informație. În special persoanele cu venituri sub 3.000 lei (44,3%) preferă Facebook și TikTok, platforme accesibile și ușor de folosit. În schimb, românii cu salarii între 10.000–20.000 lei aleg spre site-urile de știri specializate, pe care le consideră mai credibile și mai protejate de false news.

Această dependență de social media generează un risc ridicat de manipulare și polarizare. „Diferențele nu sunt doar economice, sunt și informaționale. Persoanele cu venituri mici au un acces mult mai mare la orice forme de conținut, dar fără filtrul calitativ oferit de sursele serioase”, avertizează Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte la APSAP. Tendința este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât printre persoanele cu venituri mici circulă știri neverificate, iar social media nu a fost gândită pentru informare, ci pentru engagement.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Timpul petrecut online reflectă disimulația educațională și socială

Studiul mai relevă că 30% dintre românii cu studii medii folosesc rețelele sociale între 2–4 ore pe zi, comparativ cu doar 15% dintre persoanele cu studii superioare. La capitolul veniturile, 28% din cei cu salarii sub 3.000 lei petrec aceeași durată online, în timp ce doar 14% dintre cei cu peste 10.000 lei o fac. Statutul marital influențează, de asemenea, consumul: 62% dintre românii singuri petrec zilnic 2–4 ore pe social media, comparativ cu 38% dintre cei într-o relație.

Totuși, viața offline nu este uitată: 41% dintre respondenți se întâlnesc zilnic în persoană cu persoana dragă, iar 40% cu familia și prietenii. În mediul rural, predomină rețelele sociale (37%) ca surse de informație, reflectând accesul limitat la alternativele de informare și nivelul redus de încredere în instituții.

Educație media: scutul împotriva dezinformării

Studiul scoate în evidență discrepanțe în auto-percepția românilor: 67% afirmă că sunt atrași de conținut educațional, în timp ce doar 8% îl clasifică drept utilizare frecventă. În același timp, 22% distribuie conținut educațional fără a fi consumatori reali ai acestuia, iar 42% împărtășesc știri fără a le verifica. Aceste comportamente determină o răspândire accelerată a dezinformării.

„Algoritmii promovează ceea ce vrei să vezi, nu ce ai nevoie să știi. Utilizatorii tineri se supraestimează în privința abilității de a identifica fake news” spune Anca Bășturea, analist în cadrul APSAP. A fi atent la algoritmi, a citi cu scepticism titlurile emoționale și a verifica sursele devine esențial într-o lume digitală dominată de imagini și clipuri scurte.