Boom-ul AI pune miliardarii în dificultate: risc de bulă pe piață?

Boom-ul AI a schimbat radical strategiile marilor miliardari, obligându-i să-și regândească investițiile și planurile de afaceri.

Însă, pe măsură ce valorile companiilor cresc vertiginos, întrebarea care se conturează este dacă acest boom este sustenabil sau doar o bulă care așteaptă să se spargă.

Boom-ul AI testează limitele portofoliilor miliardarilor

Boom-ul AI pune miliardarii în dificultate: risc de bulă pe piață?

Spiritul antreprenorial pălește: România are cu 20% mai multe firme care ies din economie

12:43

Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România

11:23

Săptămâna trecuta, Larry Ellison, cofondatorul Oracle, a urcat în premieră pe locul 1 în topul celor mai bogați oameni din lume. Magnatul american de 81 de ani l-a depășit pe Elon Musk după ce acțiunile Oracle au crescut cu 43% într-o singură zi, notează The Conversation. A fost un salt de aproximativ 101 miliarde de dolari, astfel că averea acestuia a ajuns la 393 miliarde de dolari.

Această creștere record a fost stimulată de acordul semnat de Oracle și OpenAI. Compania specializată în conceperea și comercializarea de componente hardware și de soluții software va furniza putere de calcul de 300 de miliarde de dolari pe parcursul a 5 ani.

Ellison a deținut poziția de lider în topul miliardarilor lumii doar câteva ore. Cu toate acestea, acest episod evidențiază un fenomen mai amplu. Este vorba despre boom-ul AI, care a generat niveluri fără precedent de concentrare în piețele financiare globale. Această situație ridică întrebări nu doar pentru investitorii profesioniști, ci și pentru milioane de oameni obișnuiți. Asta pentru că fondurile de pensii sunt expuse indirect la boom-ul AI prin investiții în marile companii tehnologice americane.

Omul din spatele „memoriei internetului”

Larry Ellison este mai puțin mediatizat decât Elon Musk, șeful Tesla și SpaceX, sau decât Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Totuși, Ellison a construit o avere uriașă în aproape cinci decenii în tehnologia enterprise. În 1977, Ellison a cofondat Oracle, care a devenit rapid unul dintre liderii mondiali în software-ul pentru baze de date. Această companie a furnizat infrastructura esențială, dar invizibilă, de care depind sistemele informatice ale corporațiilor.

Revoluția AI a schimbat, însă, radical această poziționare. Infrastructura de cloud oferită de Oracle este capabilă să stocheze și să proceseze volume uriașe de date. De aceea, ea a devenit vitală pentru dezvoltarea AI. Companiile care doresc să antreneze modele lingvistice de mari dimensiuni sau să ruleze algoritmi de învățare automată au nevoie de o putere uriașă de calcul. Adică exact punctul forte al Oracle.

Raportarea recentă a câștigurilor peste așteptări, alimentată de cererea uriașă pentru servicii AI, a determinat creșterea bruscă a acțiunilor. În acest fel au fost amplificate efectele pe piețele bursiere.

Povestea Oracle este parte a unui fenomen mai amplu care redefinește piețele globale. Cei șapte giganți tehnologici – Apple, Microsoft, Alphabet (Google), Amazon, Meta, Tesla și Nvidia – domină indicii bursieri la niveluri fără precedent. În 2025, aceste companii, supranumite „Cei Șapte Magnifici”, reprezintă circa 39% din valoarea indicelui S&P 500 și 74% din NASDAQ 100, dominat de tehnologie.

Chiar și investitorii care optează pentru un fond diversificat bazat pe S&P 500, perceput drept reperul investițiilor „sigure”, ajung de fapt să parieze masiv pe AI. Însă, adesea, nu realizează acest lucru.

Este AI o bulă în formare?

Foto: Freepik

O asemenea concentrare nu a mai fost văzută din perioada „dot-com” de la sfârșitul anilor ’90. Atunci, entuziasmul pentru internet a ridicat acțiunile tehnologice la niveluri nesustenabile. În plus, prăbușirea din martie 2000 a șters trilioane de dolari.

Astăzi, unele semnale se repetă. Nvidia, care controlează aproape 90% din piața globală a cipurilor pentru AI, se tranzacționează la peste 30 de ori câștigurile estimate. Totuși, liderii actuali AI sunt companii solide, cu venituri și profituri reale. Problema nu este dacă AI-ul transformă lumea. Lumea se întreabă dacă evaluările reflectă așteptări realiste de profitabilitate viitoare.

Această situație ilustrează conceptul de „risc sistemic de concentrare”. Investițiile aparent diversificate devin interconectate prin factori comuni ascunși. Similar crizei financiare din 2008, când piețele imobiliare diferite s-au prăbușit simultan, expunerea la aceleași riscuri poate avea efecte masive.

Autoritățile de reglementare, administratorii de fonduri și investitorii individuali trebuie să fie conștienți de aceste riscuri. Diversificarea reală funcționează doar când randamentele provin dintr-o gamă largă de industrii, nu doar dintr-un grup restrâns de giganți tehnologici care domină întreaga piață.