„Avem nevoie de politici comuniste pentru locuințe”

Avem nevoie de politici comuniste pentru locuințe? Planul radical al stângii pentru locuințele din Paris: autoritățile folosesc instrumente intervenționiste pentru a face casele accesibile.

Peste 4 milioane de oameni trăiesc fie fără adăpost, fie în condiții extreme

Fundația Franceză pentru Locuințe, cunoscută sub numele de Fundația Abbé Pierre, avertiza, la începutul acestui an, că Franța „se scufundă într-o criză a locuințelor”. Peste 4 milioane de oameni trăiesc fie fără adăpost, fie în condiții extreme. Într-un raport complex, organizația contura o imagine sumbră a țării. Franța devenea un loc în care milioane de oameni se luptă să aibă un acoperiș deasupra capului.

Conform acestui raport, numărul persoanelor fără adăpost a crescut vertiginos, de la 143.000 în 2012 și 300.000 în 2020, la 350.000 în 2024. Statisticile cu privire la oamenii care mor pe străzi sunt și ele alarmante. În 2024 a fost atins un record sumbru, cu 735 de decese, „cel mai mare număr înregistrat vreodată”, potrivit sursei citate.

Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni

12:45

CONAF: Antreprenorii au nevoie de reguli predictibile pentru a putea investi

10:34

Principalii factori care au contribuit la criza locuințelor în Franța – dar statisticile au valabilitate mai largă – sunt creșterea prețurilor chiriilor, costurile mai mari ale clădirilor și ratele ipotecare. Această situație a fost exacerbată de scăderea sectorului construcțiilor, care a limitat oferta, și de creșterea deciziilor de achiziționare de proprietăți ca investiție, pentru a genera venituri suplimentare. Aceste mișcări le sunt la îndemână, însă, doar cetățenilor mai înstăriți. Printre cei mai afectați de criza actuală s-au numărat studenții, părinții singuri și persoanele cu salarii mici.

Housing First – un model eficient

Modelul Housing First este o abordare relativ nouă în urbanism. Autoritățile le oferă locuințe permanente cu sprijin (PSH) celor în nevoie. Acest model se bazează pe convingerea că stabilitatea locuinței este o fundație esențială a vieții. Odată cu acoperirea nevoilor de bază, beneficiarii sunt mai puțin predispuși să revină la viața de dinainte. Având o locuință, pot lucra mai bine, pentru a-și asigura o calitate ridicată a vieții. Își pot urmări obiective personale și profesionale, fără a fi permanent în situația de a se lupta pentru strictul necesar.

Soluția locuințelor permanente, oferite cu sprijin, este cunoscută pentru eficiență. Programele Housing First PSH au o rată de păstrare de 98% pe an. Asta înseamnă că Housing First nu este doar o soluție temporară la o problemă mai mare, ci o soluție de succes pe termen lung.

În 2024, 75% dintre gospodării și-au redus cheltuielile cu încălzirea

Raportul sublinia și o scădere semnificativă a spațiilor sociale publice disponibile pentru populație, de la 500.000 de unități de locuințe sociale alocate în fiecare an între 2015 și 2017, la 393.000 în 2023. Totodată, fundația a arătat că 30% dintre gospodării au raportat că nu își pot încălzi locuințele corespunzător în 2024, comparativ cu 14% în 2020. În 2024, 75% dintre gospodării și-au redus cheltuielile cu încălzirea premeditat, pentru a-și controla facturile, ceea ce reprezintă cu 22% mai mult decât în ​​2020.

Un proiect neobișnuit în nordul Parisului

Autoritățile caută soluții pentru criza locuințelor din Franța, reconvertind, printre altele, spații dezafectate. Muncitorii francezi tocmai finalizează un proiect atipic în nordul Parisului: transformarea unei parcări dezafectate într-un imobil cu 83 de apartamente accesibile. Curând, diverse categorii de persoane eligibile, studenți, părinți singuri sau familii cu venituri reduse, vor primi șansa de a locui aici. Acest ansamblu, aflat pe rue Nollet, va fi un pas în avans în eforturile autorităților municipale de a depăși lipsa cronică de locuințe din Capitală. Spațiul a fost amenajat prietenos. Arhitecții au decupat mijlocul clădirii, pentru a crea o curte interioară cu grădină și două corpuri paralele, vitrate. E o soluție arhitectonică pentru a compensa abundența structurilor betonate.

Lucrările din Nordul Parisului

Croitorie structurală și provocări tehnice

Echipa s-a confruntat și cu diverse probleme, de la igienizarea subterană, la faptul că imobilul a necesitat consolidări suplimentare, pentru stabilitate. „Conversia unei parcări e ca un fel de croitorie structurală. Tehnică, dar foarte satisfăcătoare”, afirmă arhitecta Sandra de Giorgio. Firma ei, NZI Architects, a realizat deja patru proiecte similare, așa că experiența dezvoltatorului a fost decisivă pentru reușita noului demers. Proiectul se înscrie într-un efort de decenii al primăriei Parisului pentru a extinde locuințele subvenționate.

Ținta ambițioasă a primăriei Parisului: 40%

Obiectivul oficial a primăriei leftiste a Parisului este ca 40% dintre reședințele principale să devină locuințe sociale până în anul 2035. Din acest total, 30% le vor fi dedicate persoanelor fără venituri sau cu venituri foarte mici. Restul – clasei medii. Primăria, condusă de Anne Hidalgo, folosește instrumente intervenționiste pentru a corecta eșecurile pieței imobiliare. Spațiile închiriate în scopuri turistice și apartamentele goale sunt considerate factori care agravează criza și justifică intervenția publică.

Preempțiuni și exproprieri în masă

Orașul folosește „tranzacții de preempțiune” pentru a bloca vânzările și pentru a cumpăra direct clădirile vizate. În cursul documentării pentru noul plan urbanistic au fost etichetate aproximativ 800 de clădiri, o treime birouri, drept posibile ținte pentru expropriere. În plus, legislația îi obligă pe dezvoltatori să includă locuințe sociale în toate construcțiile noi, chiar până la jumătate – în zonele cu deficit grav. Chiar și proprietarii de birouri trebuie să adauge apartamente sociale, în cazul construcțiilor sau renovărilor majore.

„Avem nevoie de o politică comunistă a locuințelor”

Viceprimarul Jacques Baudrier apără această abordare, pe care o consideră esențială pentru păstrarea clasei muncitoare în Paris. Dacă piața ar fi lăsată să decidă singură, profesorii, pompierii sau asistenții medicali ar fi izgoniți, spune el. „Fără intervenție, Paris ar fi doar o pădure de birouri, locuințe turistice și reședințe secundare. O capitală fără parizieni”. „Avem nevoie de o politică comunistă a locuințelor, iar alegătorii au confirmat asta, menținând stânga la putere”, adaugă el.

O problemă globală, o abordare radicală

Marile orașe, de la New York – la Barcelona, se confruntă cu lipsa de locuințe accesibile. Paris adoptă, însă, măsuri mai radicale decât alte capitale occidentale. Accesibilitatea locuințelor va fi un subiect cheie în alegerile municipale din primăvara viitoare. Dreapta vrea să recucerească primăria Parisului, condusă de stânga din 2001, scrie Financial Times.

Constrângeri și soluții

Lipsa terenurilor construibile și restricțiile de înălțime complică apariția locuințelor noi în capitala franceză. Companiile private sunt descurajate de plafoanele de chirie, de randamentele mici și de interdicțiile pentru casele ineficiente energetic. Conversia parcărilor, birourilor și a clădirilor publice a devenit soluția preferată pentru locuințe accesibile. Parisul presează și cartierele bogate, unde locuințele sociale reprezintă doar 2-7%, comparativ cu 42% în arondismentele sărace.

Costuri și finanțare

Conversia parcării din rue Nollet, un proiect în valoare de 12,3 milioane €, a fost finanțată din bugetul local și din împrumuturi garantate. Orașul a plătit peste o treime, restul fiind credite pe 40-50 de ani, fără de care proiectul era imposibil. Investiția va fi recuperată abia după patru decenii, mult peste răbdarea dezvoltatorilor privați. Parisul a dublat bugetul anual pentru locuințe la 800 milioane €, de patru ori mai mare decât cel al guvernului central, comentează sursa citată.

Parisul, oraș-muzeu?

Criticii spun că aceste măsuri transformă capitala într-un muzeu conservat artificial, unde proprietarii privați își pierd din libertate. „Autoritățile locale intervin masiv în tot ce ține de proprietate și dezvoltare”, spune avocatul imobiliar Thomas Rouhette. El consideră că planul este un „abuz de drept de proprietate” și un atac la libera inițiativă. Mulți proprietari percep intervenția primăriei drept o frână pentru investiții și dezvoltare.

Impact asupra pieței și investitorilor

Unii dezvoltatori afirmă că această politică reduce valoarea terenurilor și încetinește tranzacțiile imobiliare în Paris. Eticheta de preempțiune descurajează investitorii, care nu vor risca să piardă clădirea în favoarea orașului. Alții susțin că incertitudinea juridică face capitala mai puțin atractivă pentru investițiile pe termen lung. Se conturează, deci, o tensiune constantă între nevoile sociale și interesele pieței imobiliare.

Accesibilitatea pentru clasa de mijloc

Orașul susține că politicile sale sunt vitale pentru menținerea diversității sociale și pentru sprijinirea clasei de mijloc. Franța are un istoric solid al locuințelor subvenționate, dar Parisul se remarcă prin amploarea intervențiilor. Peste 20% dintre parizieni locuiesc deja în astfel de apartamente, iar procentul este în creștere. Primăria consideră că fără aceste programe, orașul ar deveni inaccesibil pentru majoritatea locuitorilor săi.

Presiuni politice și viitorul programului

Alegerile locale de anul viitor vor decide viitorul programului ambițios de locuințe sociale. Dacă dreapta recucerește primăria, multe dintre aceste măsuri radicale ar putea fi revizuite sau blocate, comentează Financial Times. Totuși, baza electorală de stânga susține masiv intervențiile, ca pe o protecție împotriva gentrificării. Viitorul Parisului depinde de echilibrul între intervenționism public și dinamica pieței private.