România aruncă 2,5 milioane de tone de alimente anual

România se confruntă cu o problemă majoră a risipei alimentare, aruncând anual aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare, echivalentul a mii de camioane pline de produse care nu mai ajung să fie consumate. Una dintre cauze principala este că România aruncă mai mult decât conștientizează.

Această realitate devine și mai presantă în contextul în care Uniunea Europeană cere statelor membre să reducă risipa cu 50% până în 2030, obiectiv dificil, dar esențial pentru sustenabilitate și securitate alimentară.

România aruncă milioane de tone de hrană, deși UE cere reducerea risipei

Foto: Freepik

Costul estimat al proiectului SMR de la Doicești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Raportul Corpului de Control indică întârzieri și probleme în asocierea Nuclearelectrica cu partenerul privat

08:25

Europa trebuie să-și coordoneze programele de sateliți, avertizează șeful ESA

17:59

Uniunea Europeană se confruntă cu o problemă majoră. Până la 10% din totalul alimentelor produse sunt aruncate. România contribuie și ea la acest fenomen, cu aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare risipită anual. Totalul este echivalentul a circa 150 de kilograme pentru fiecare locuitor. În acest context, reducerea risipei alimentare nu mai este doar o obligație impusă de Bruxelles, ci o necesitate urgentă pentru sănătatea publică, securitatea alimentară și protecția resurselor naturale, relatează Agerpres.

Obiectivul stabilit la nivel european este ca, până în 2030, risipa trebuie redusă cu 50%. Reducerea trebuie făcută pe întreg lanțul alimentar, de la producție și procesare până la consumatorul final.

România a început să răspundă acestei provocări. Autoritățile de la București adoptă un cadru legislativ mai strict și măsuri de conștientizare adresate atât operatorilor economici, cât și populației. Președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, spune că instituția pe care o conduce sprijină operatorii din industria alimentară. Scopul este acela de a facilita donațiile de produse încă sigure pentru consum ca să nu ajungă la gunoi.

Legea obligă magazinele, restaurantele și producătorii să implementeze soluții concrete. Aici sunt incluse vânzarea la preț redus a produselor aproape de expirare, redistribuirea prin donații și folosirea unor sisteme digitale pentru gestionarea stocurilor.

Ce cauzează risipa de alimente

Statisticile arată că gospodăriile sunt principala sursă de risipă. Mai exact, acestea generează peste jumătate din totalul de alimente irosite în Uniunea Europeană. Țara noastră nu face excepție, pentru că România aruncă la gunoi cantități uriașe de alimente.

Cele mai mari pierderi provin din mediul urban, acolo unde consumatorii și restaurantele sunt responsabili pentru procente semnificative din total. Printre cauze se numără porțiile prea mari, planificarea defectuoasă a cumpărăturilor sau refuzul de a consuma resturile de la o zi la alta. Pentru a contracara aceste probleme, legislația recentă obligă unitățile de alimentație publică să le ofere clienților posibilitatea de a lua acasă mâncarea neconsumată, fără costuri suplimentare.

În paralel, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului și ANSVSA derulează o serie de campanii de informare. Instituția insistă pe o mai bună înțelegere a etichetelor de pe produse. Diferența dintre „a se consuma până la data de…” și „a se consuma de preferință înainte de…” este esențială pentru a evita risipa inutilă. Prima formulare indică un termen după care produsul nu mai este sigur pentru consum. Cea de-a doua se referă la calitate, iar alimentele pot fi consumate și ulterior, dacă sunt păstrate corespunzător.

Prognoze sumbre pentru 2030

Pe lângă măsurile naționale, problema a intrat în atenția legislativului și la nivel european. Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat o lege prin care statele membre sunt obligate să atingă ținte clare de reducere a risipei alimentare până în 2030. Ținta o reprezintă scăderea cu 10% în producție și procesare și cu 30% în comerț, restaurante și gospodării. Fiecare țară va putea decide cum aplică aceste obiective. Fie prin promovarea fructelor și legumelor „imperfecte”, fie prin donarea alimentelor nevândute sau prin etichetări mai clare.

Chiar dacă România se află încă pe un drum dificil, tendința este încurajatoare. Studiile arată că, în ultimii ani, risipa în gospodăriile urbane a scăzut. De asemenea, prognozele pentru 2030 indică un declin și mai accentuat. Pentru ca aceste rezultate să se confirme, este nevoie de un efort comun al fermierilor, producătorilor, comercianților și sectorului HoReCa. Nu în ultimul rând, este nevoie și de efortul fiecăruia dintre noi, ca simpli consumatori.

Astfel, reducerea risipei alimentare devine nu doar o obligație legală, ci o formă de responsabilitate civică. Într-o perioadă în care resursele planetei sunt puse la grea încercare, fiecare gest de prevenire a risipei contează. România, prin legislația adoptată și prin campaniile în desfășurare, încearcă să se alinieze la obiectivele europene. Succesul depinde, însă, de modul în care fiecare verigă din lanțul alimentar își va asuma această provocare.