Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

Șapte din zece români declară că nu sunt plătiți corect pentru munca lor, raportat la experiență și competențe.

Această percepție plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de îngrijorare privind echitatea salarială.

Șapte din zece români spun că venitul nu reflectă competențele și experiența

Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

Impactul economic al verii infernale europene: căldura extremă începe să lovească direct economia

16:09

BVB încheie săptămâna pe minus. BET a pierdut 0,56%

10:55

În 22 de state membre ale Uniunii Europene, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați că nu primesc un salariu corect. România se numără printre aceste state, alături de alte state din Europa de Est și de Sud, se arată într-o analiză Euronews.

Concret, șapte din zece angajați români se plâng că nu primesc un salariu echitabil proporțional cu competențele și experiența lor. În 2025, salariul mediu anual este de 12.655 de euro.

De asemenea, 43% dintre românii care muncesc s-au declarat destul de îngrijorați că nu primesc un salariu corect. Alți 27% se arată foarte îngrijorați, în timp ce 21% nu prea sunt îngrijorați, iar doar 7% nu sunt deloc îngrijorați. Doar 2% dintre români au spus că nu se pot pronunța.

67% dintre europeni nu primesc un salariu echitabil

Vezi Galeria foto 2 Imagini

Oamenii din sudul Europei sunt cei mai îngrijorați cu privire la primirea unui salariu echitabil, raportat la competențe și experiență. În schimb, angajații din țările din nordul continentului sunt mai puțin preocupați de acest aspect.

Conceptul de echitate este extrem de important într-o epocă definită de progrese tehnologice rapide, fluctuații economice și transformări sociale. Potrivit raportului „Investing in Fairness” publicat de Comisia Europeană, salariul este una dintre componentele esențiale ale acestei viziuni. Angajații europeni spun că își doresc să fie remunerați adecvat pentru munca lor.

La nivelul Uniunii Europene, două treimi dintre cetățeni (67%) sunt îngrijorați că nu primesc un salariu echitabil raportat la competențe și experiență. Grijile legate de primirea unui venit suficient pentru a acoperi nevoile gospodăriilor variază foarte mult între statele membre UE. De la doar 19% în Danemarca, la 86% în Portugalia și în Cipru.

Europa de Sud vs. Europa de Nord

Distribuția îngrijorărilor are o puternică componentă geografică. În țările din sudul și sud-estul Europei, inclusiv în România, nivelul de preocupare este mult mai ridicat. Comparativ, în nord și în vest (în special în țările nordice) nivelurile de îngrijorare sunt mai scăzute.

Cele mai ridicate niveluri de îngrijorare se înregistrează în Portugalia, Cipru (cu 86%), Grecia (85%), Italia (84%), Croația (83%) și Spania (81%). La polul opus, cele mai reduse niveluri apar în Danemarca (19%), Suedia (26%), Olanda (28%) și Finlanda (34%). Aceste valori se situează mult sub media europeană.

Cum stau lucrurile în marile economii

În Germania, principalul motor economic al Europei, 56% dintre angajați sunt îngrijorați de faptul că nu primesc salarii echitabile. De asemenea, în Irlanda, procentul este puțin mai mare (59%). Totuși, în ambele cazuri procentele sunt sub media UE, dar semnificativ peste statele nordice. Alte două mari economii europene, Italia (84%) și Spania (81%), fac parte din grupul cu cele mai ridicate procente. De asemenea, Franța este și ea peste media europeană, la 73%.

În trei țări, mai mult de jumătate dintre cetățeni declară că sunt „foarte îngrijorați” de faptul că nu primesc un salariu adecvat. Este vorba despre Cipru (59%), Portugalia (55%) și Spania (54%). În alte trei state proporția depășește 40%: Croația (47%), Grecia (45%) și Italia (40%). Toate aceste țări sunt situate în sudul Europei.

La nivelul Uniunii Europene, aproape o treime dintre cetățeni (30%) se declară „foarte îngrijorați”. Totodată, 37% dintre oamenii muncii din blocul comunitar s-au declarat „destul de îngrijorați”.

Cât contează vârsta

La nivel european, aproape o treime (31%) afirmă că nu sunt îngrijorați de corectitudinea salariului raportat la competențele lor. Mai exact, 20% dintre ei „nu sunt prea îngrijorați”, iar 11% „nu sunt deloc îngrijorați”. Așa cum am văzut, proporția angajaților din România care nu se declară preocupați este mult mai mică decât media UE.

Diferențele de gen sunt minore: 69% dintre femei și 66% dintre bărbați sunt preocupați de echitatea salarială. În același timp, vârsta aduce variații doar după 55 de ani. Astfel, până la această vârstă, îngrijorarea rămâne în jur de 74%, dar scade la 57% după această vârstă.

Studiul arată și o corelație negativă moderată între venitul net anual și nivelul de îngrijorare. Pe măsură ce venitul crește, nivelul de îngrijorare scade. Totuși, corelația explică doar aproximativ 30% dintre diferențele dintre state. Țările cu venituri comparabile pot avea niveluri de îngrijorare foarte diferite, iar România este un exemplu de stat cu venituri mai reduse și niveluri de preocupare ridicate.

Datele provin dintr-un sondaj realizat de Eurobarometer la începutul acestui an, dar care a fost publicat de abia în septembrie.