Prima pagină » Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil
Foto: Shutterstock

Șapte din zece români declară că nu sunt plătiți corect pentru munca lor, raportat la experiență și competențe.

Această percepție plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de îngrijorare privind echitatea salarială.

Șapte din zece români spun că venitul nu reflectă competențele și experiența

Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil

În 22 de state membre ale Uniunii Europene, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați că nu primesc un salariu corect. România se numără printre aceste state, alături de alte state din Europa de Est și de Sud, se arată într-o analiză Euronews.

Concret, șapte din zece angajați români se plâng că nu primesc un salariu echitabil proporțional cu competențele și experiența lor. În 2025, salariul mediu anual este de 12.655 de euro.

De asemenea, 43% dintre românii care muncesc s-au declarat destul de îngrijorați că nu primesc un salariu corect. Alți 27% se arată foarte îngrijorați, în timp ce 21% nu prea sunt îngrijorați, iar doar 7% nu sunt deloc îngrijorați. Doar 2% dintre români au spus că nu se pot pronunța.

67% dintre europeni nu primesc un salariu echitabil

Oamenii din sudul Europei sunt cei mai îngrijorați cu privire la primirea unui salariu echitabil, raportat la competențe și experiență. În schimb, angajații din țările din nordul continentului sunt mai puțin preocupați de acest aspect.

Conceptul de echitate este extrem de important într-o epocă definită de progrese tehnologice rapide, fluctuații economice și transformări sociale. Potrivit raportului „Investing in Fairness” publicat de Comisia Europeană, salariul este una dintre componentele esențiale ale acestei viziuni. Angajații europeni spun că își doresc să fie remunerați adecvat pentru munca lor.

La nivelul Uniunii Europene, două treimi dintre cetățeni (67%) sunt îngrijorați că nu primesc un salariu echitabil raportat la competențe și experiență. Grijile legate de primirea unui venit suficient pentru a acoperi nevoile gospodăriilor variază foarte mult între statele membre UE. De la doar 19% în Danemarca, la 86% în Portugalia și în Cipru.

Europa de Sud vs. Europa de Nord

Distribuția îngrijorărilor are o puternică componentă geografică. În țările din sudul și sud-estul Europei, inclusiv în România, nivelul de preocupare este mult mai ridicat. Comparativ, în nord și în vest (în special în țările nordice) nivelurile de îngrijorare sunt mai scăzute.

Cele mai ridicate niveluri de îngrijorare se înregistrează în Portugalia, Cipru (cu 86%), Grecia (85%), Italia (84%), Croația (83%) și Spania (81%). La polul opus, cele mai reduse niveluri apar în Danemarca (19%), Suedia (26%), Olanda (28%) și Finlanda (34%). Aceste valori se situează mult sub media europeană.

Cum stau lucrurile în marile economii

În Germania, principalul motor economic al Europei, 56% dintre angajați sunt îngrijorați de faptul că nu primesc salarii echitabile. De asemenea, în Irlanda, procentul este puțin mai mare (59%). Totuși, în ambele cazuri procentele sunt sub media UE, dar semnificativ peste statele nordice. Alte două mari economii europene, Italia (84%) și Spania (81%), fac parte din grupul cu cele mai ridicate procente. De asemenea, Franța este și ea peste media europeană, la 73%.

În trei țări, mai mult de jumătate dintre cetățeni declară că sunt „foarte îngrijorați” de faptul că nu primesc un salariu adecvat. Este vorba despre Cipru (59%), Portugalia (55%) și Spania (54%). În alte trei state proporția depășește 40%: Croația (47%), Grecia (45%) și Italia (40%). Toate aceste țări sunt situate în sudul Europei.

La nivelul Uniunii Europene, aproape o treime dintre cetățeni (30%) se declară „foarte îngrijorați”. Totodată, 37% dintre oamenii muncii din blocul comunitar s-au declarat „destul de îngrijorați”.

Cât contează vârsta

La nivel european, aproape o treime (31%) afirmă că nu sunt îngrijorați de corectitudinea salariului raportat la competențele lor. Mai exact, 20% dintre ei „nu sunt prea îngrijorați”, iar 11% „nu sunt deloc îngrijorați”. Așa cum am văzut, proporția angajaților din România care nu se declară preocupați este mult mai mică decât media UE.

Diferențele de gen sunt minore: 69% dintre femei și 66% dintre bărbați sunt preocupați de echitatea salarială. În același timp, vârsta aduce variații doar după 55 de ani. Astfel, până la această vârstă, îngrijorarea rămâne în jur de 74%, dar scade la 57% după această vârstă.

Studiul arată și o corelație negativă moderată între venitul net anual și nivelul de îngrijorare. Pe măsură ce venitul crește, nivelul de îngrijorare scade. Totuși, corelația explică doar aproximativ 30% dintre diferențele dintre state. Țările cu venituri comparabile pot avea niveluri de îngrijorare foarte diferite, iar România este un exemplu de stat cu venituri mai reduse și niveluri de preocupare ridicate.

Datele provin dintr-un sondaj realizat de Eurobarometer la începutul acestui an, dar care a fost publicat de abia în septembrie.

Alte articole importante
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Depozitarul Central, instituția care gestionează evidența instrumentelor financiare și operațiunile de compensare-decontare aferente tranzacțiilor de pe piața de capital, a fost vizat de un atac cibernetic. Aplicația online a instituției este temporar indisponibilă, iar datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate de atacatori, potrivit informării transmise de Depozitar. Reprezentanții instituției precizează că informațiile vizate […]
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Companii
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători […]
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi, 15 octombrie, cu creșteri importante pentru principalii indici, în ziua în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate pe piața principală, a urcat cu […]
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Piață de Capital - Fonduri
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) urmărește aprofundarea cooperării cu instituțiile americane de reglementare și supraveghere, în contextul eforturilor de dezvoltare a piețelor financiare nebancare din România și de atragere a investițiilor pe termen lung. Subiectul a fost abordat joi, 15 octombrie 2026, la întâlnirea dintre Alexandru Petrescu, președintele ASF, și Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite […]
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Macroeconomie
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Datele BNR pentru ianuarie–august 2026 arată că austeritatea fiscală nu a corectat încă deficitul extern. Mai îngrijorător decât mărimea acestuia este modul în care este acoperit: investițiile străine directe finanțează doar o zecime din deficit, datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro, iar rezervele BNR nu mai acoperă integral datoria pe termen […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]