Românii din diaspora vs. străinii din România. Care sunt sumele de bani trimise peste graniță

În timp ce românii din diaspora trimit sume-record în țară, muncitorii străini din România trimit de 7 ori mai puțin înapoi în țările lor. Un indice economic dezvoltat de cercetătorii ICCV arată o prăbușire alarmantă a atractivității economiei românești pentru forța de muncă internă și internațională.

Diaspora aduce miliarde în țară, dar decalajul crește exploziv

Economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române, atrage atenția asupra unui dezechilibru major în economia națională: între 2010 și 2023, sumele trimise în țară de românii plecați la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro la aproximativ 10 miliarde de euro. În aceeași perioadă, străinii care lucrează în România au trimis în țările de origine doar 1,4 miliarde de euro, deși și aceste remitențe au crescut față de cele 88 de milioane de euro înregistrate în 2010.

Diferența dintre banii trimiși în România de românii din străinătate și sumele expediate din țară de către muncitorii străini a crescut semnificativ, de la 553 de milioane de euro în 2010 la aproape 9 miliarde de euro în 2023. Acest decalaj este considerat de Bădescu un indicator clar al scăderii atractivității ocupaționale a economiei românești, atât pentru forța de muncă internă, cât și pentru cea externă.

Microsoft anunță eliminarea malware-ului Lumma Stealer, care a infectat aproape 400.000 de computere Windows la nivel global

19:45

Industria tech strânge șurubul: evaluări de performanță și scoruri pentru angajați. Urmează noi concedieri „discrete”?

19:16

România, codașă în Europa Centrală și de Est

Pentru a analiza evoluția acestui fenomen, ICCV a construit un indice care măsoară diferența dintre remitențele de intrare și de ieșire în perioada 2010–2023. Potrivit analizei, această dinamică reflectă în mod direct capacitatea unei economii de a atrage sau pierde forță de muncă. În cazul României, rata de creștere a acestui indice este de aproximativ 1600%, ceea ce indică o descreștere anuală a atractivității cu 123%.

Cauzele acestei scăderi dramatice sunt multiple și includ decalajul puterii de cumpărare, nivelul scăzut al beneficiilor sociale, sistemul fiscal impredictibil și politicile slabe de susținere a antreprenoriatului. România a ajuns astfel pe ultimul loc în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește atractivitatea economică pentru lucrători și investitori.

Efecte în lanț: migrație, îmbătrânire și colaps rural

ICCV avertizează că scăderea atractivității economiei românești este direct legată de migrația accelerată a populației active, îmbătrânirea demografică și deteriorarea stării de sănătate, în special în mediul rural. În județul Dolj, de exemplu, autoritățile au lansat proiecte de centre comunitare integrate pentru a contracara declinul social și economic, facilitând accesul la servicii medicale, sociale și juridice.

Pe fondul acestor dezechilibre, România se confruntă cu fenomenul „satelor care mor”, în contextul pierderii populației, scăderii natalității și creșterii morbidității. Concluziile cercetării arată că problemele demografice sunt agravate de pierderea competitivității economice și pun în pericol dezvoltarea durabilă a țării.