Rusia plănuiește să transforme Coridorul Arctic de Transport într-un al doilea Drum al Mătăsii

Rusia își extinde ambițiile în domeniul transportului maritim prin dezvoltarea Rutei Maritime de Nord, numită și Coridorul Arctic de Transport.  Ministrul Transporturilor, Roman Starovoit, a dezvăluit într-un interviu acordat directorului general TASS, Andrei Kondrashov, că țările partenere, considerate prietenoase, manifestă un interes uriaș pentru acest proiect strategic și doresc să participe activ la implementarea sa. Aceste declarații au fost făcute cu puțin timp înaintea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), care se desfășoară în perioada 18-21 iunie 2025.

În ultimii ani, interesul pentru dezvoltarea Coridorului Arctic de Transport a crescut exponențial, iar anul 2025 marchează un punct de cotitură în consolidarea acestei rute maritime strategice. Pe fondul topirii gheții și al schimbărilor climatice, Arctica devine o zonă-cheie pentru comerțul global, iar Rusia, alături de partenerii săi, își intensifică eforturile pentru a transforma Ruta Maritimă de Nord (Northern Sea Route – NSR) într-un coridor de transport vital între Europa și Asia.

Interesul global pentru Coridorul Arctic

Ministrul Transporturilor din Rusia, Roman Starovoit, a declarat recent că țările partenere, considerate prietene, manifestă un interes uriaș pentru implicarea în dezvoltarea Coridorului Arctic de Transport, care leagă porturile St. Petersburg, Murmansk și Vladivostok.

„Realitatea este că firmele nu vor salva planeta”. Companiile abandonează angajamentele climatice: începutul sfârșitului voluntariatului corporativ?

17:00

Cercetătorii indieni s-au lansat în căutarea mărului perfect. Cererea în India crește vertiginos, iar țara e dependentă de importuri

16:30

„Granițele coridorului se extind, deoarece partenerii noștri doresc să participe la implementarea acestui proiect”, a subliniat oficialul, cu ocazia Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) din iunie 2025.

Această rută maritimă, cu o lungime de aproximativ 5.600 km, traversează mările Oceanului Arctic – Barents, Kara, Laptev, Siberia de Est, Chukchi și Bering – și conectează porturile europene și cele din Extremul Orient rus, precum și gurile râurilor navigabile din Siberia, integrându-le într-un sistem unitar de transport.

Rolul strategic și economic al porturilor arctice

Pe lângă Rusia, alte state din regiune joacă un rol important în dezvoltarea acestei rute. Portul Kirkenes din Norvegia, situat în apropierea frontierei rusești, este un nod esențial care leagă Coridorul Maritim de Nord de Marea Nordului. Kirkenes beneficiază de infrastructură modernă, adâncimi de până la 30 de metri și facilități pentru întreținerea navelor, fiind un punct cheie pentru operațiunile petroliere și logistice din zonă. De asemenea, orașul dispune de aeroport și rețea rutieră bine dezvoltate, facilitând conexiunile multimodale.

Aceste porturi sunt vitale pentru exploatarea resurselor naturale din regiune, inclusiv metale rare din Groenlanda și resurse energetice din Siberia, atrăgând interesul global pentru diversificarea rutelor comerciale și securizarea aprovizionării.

China și Inițiativa Drumului Mătăsii Polare

China se poziționează ca un actor-cheie în dezvoltarea Arcticii, investind masiv în cercetare, tehnologie polară, spărgătoare de gheață și infrastructură. Inițiativa Drumului Mătăsii Polare, parte a proiectului Belt and Road, promite să reducă semnificativ distanțele și timpii de transport între China și Europa, cu o economie de aproximativ 6.400 km față de rutele tradiționale prin Strâmtoarea Malacca și Canalul Suez, echivalentă cu o scurtare a navigației cu circa 14 zile.

Totuși, Beijingul a adoptat o retorică mai rezervată în ultimii ani, reflectând provocările logistice și geopolitice ale rutei, dar continuă să dezvolte capacitățile tehnologice necesare pentru a valorifica potențialul Arcticii.

Provocări și tensiuni geopolitice

Deși topirea gheții facilitează accesul, condițiile dure de mediu și tensiunile geopolitice rămân obstacole majore. Rusia își afirmă suveranitatea în regiune, investind în infrastructură și flotă, inclusiv în construirea de noi spărgătoare de gheață, în timp ce NATO monitorizează cu atenție creșterea prezenței militare rusești în Arctica. Accesul Suediei și Finlandei în NATO a schimbat echilibrul regional, sporind tensiunile.

În același timp, Rusia își exprimă deschiderea pentru cooperare internațională, dar acuză statele occidentale de deteriorarea dialogului în Consiliul Arctic.

Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg 2025

În cadrul SPIEF 2025, tema principală „Valori comune – baza creșterii într-o lume multipolară” pune accent pe cooperarea și inovația în dezvoltarea Arcticii. Evenimentul include zone tematice dedicate inovațiilor tehnologice, siguranței medicamentelor, industriilor creative și tineretului, precum și o platformă pentru promovarea brandurilor naționale.

Acest forum este o platformă esențială pentru discuții privind viitorul Coridorului Arctic, facilitând dialogul între state, companii și experți interesați de potențialul economic și strategic al regiunii.

Pe termen lung, Arctica va rămâne o regiune strategică în care interesele economice, tehnologice și de securitate se intersectează, influențând echilibrul puterii globale și deschizând noi perspective pentru comerț și dezvoltare durabilă.