Prima pagină » Salariile bugetarilor, luate în vizor de noul guvern. Salarizarea după performanță îi pune pe jar și le amenință veniturile stabile

Salariile bugetarilor, luate în vizor de noul guvern. Salarizarea după performanță îi pune pe jar și le amenință veniturile stabile

Salariile bugetarilor, luate în vizor de noul guvern. Salarizarea după performanță îi pune pe jar și le amenință veniturile stabile
Salariile bugetarilor, luate în vizor de noul guvern. Foto: Freepik

Salariile bugetarilor au devenit recent subiectul principal de discuție în contextul noilor măsuri propuse de guvern. Noul Executiv pregătește o reformă amplă și profundă în sistemul bugetar, care va schimba fundamental modul în care angajații din administrația publică centrală și locală vor fi plătiți și evaluați. Accentul se pune pe performanță, eficiență și reducerea costurilor, iar măsurile propuse vor avea un impact major asupra veniturilor și structurii personalului din sectorul public, scrie Puterea.ro.

Salarizarea după performanță – o schimbare de paradigmă

Una dintre cele mai importante reforme anunțate este introducerea sistemului de salarizare bazat pe performanță, care va fi aplicat atât în administrația centrală, cât și în cea locală. Această măsură este programată pentru adoptare în 2026, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Scopul declarat este creșterea eficienței aparatului bugetar și motivarea angajaților care obțin rezultate palpabile în activitatea lor.

Reduceri imediate și restructurări în administrație

Până la implementarea noului sistem de salarizare, guvernul va introduce și alte măsuri cu efect imediat. Printre acestea se numără reducerea cu 20% a anvelopei salariale în administrația publică centrală, comparativ cu nivelul înregistrat în 2024, ceea ce va conduce la o diminuare semnificativă a cheltuielilor cu personalul.

De asemenea, autoritățile locale din comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori vor pierde funcția de viceprimar. Această măsură, care va fi adoptată în 2025, va intra în vigoare la începutul anului 2026.

Alte reforme majore în administrația publică

Printre schimbările propuse se află și reorganizarea aparatului Instituției Prefectului, eliminarea indemnizațiilor pentru membrii Autorităților Teritoriale de Ordine Publică și desființarea plăților pentru membrii organismelor consultative fără personalitate juridică, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Guvernul intenționează să restructureze sau să lichideze întreprinderile publice care înregistrează pierderi pe o perioadă de trei ani consecutivi și care nu furnizează servicii de utilitate publică.

Eliminarea bonusurilor și pensiilor speciale, reducerea sporurilor

Guvernul mai propune și eliminarea bonusurilor de pensionare în sectorul public și eliminarea pensiilor speciale înainte de vârsta standard de pensionare. Se dorește și reducerea sporurilor și stimulentelor considerate exagerate în administrația publică.

Poliția locală și fondurile europene – reforme coordonate

Norma de personal pentru poliția locală va fi ajustată la o medie de un polițist la 1.500 de locuitori, iar activitatea acesteia va fi coordonată mai strâns cu Poliția Națională. În plus, programele europene vor fi revizuite cu scopul eficientizării utilizării fondurilor nerambursabile.

Măsuri pentru creșterea colectării impozitelor și salarizarea unitară

Reforma mai cuprinde și măsuri pentru îmbunătățirea colectării impozitelor, inclusiv introducerea unor mecanisme prin care 50% din beneficiile sociale pot fi reținute pentru persoanele care nu își achită dările către stat.

Unitățile administrativ-teritoriale (UAT) care nu pot acoperi salariile din veniturile proprii vor fi obligate să aplice grilele naționale de salarizare, pentru a asigura un cadru unitar și echitabil.

Formare profesională și pregătirea aleșilor locali

Pe lângă măsurile financiare și organizatorice, programul guvernamental include și inițiative pentru dezvoltarea profesională a angajaților din administrație. De asemenea, se pune accent pe consolidarea pregătirii aleșilor locali, în special a celor aflați la primul mandat, pentru a crește calitatea guvernării locale.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]