Un nou pas radical a fost anunțat de administrația Trump: toate contractele federale rămase cu Universitatea Harvard, în valoare estimată de 100 de milioane de dolari, urmează să fie anulate. Potrivit unei scrisori ce urmează să fie trimisă marți agențiilor federale, acestea vor fi instruite să înceteze contractele existente și să identifice furnizori alternativi pentru serviciile viitoare. Măsura marchează o ruptură completă între guvernul federal și una dintre cele mai prestigioase instituții academice din Statele Unite.
Scrisoarea, al cărei proiect a fost obținut de The New York Times, detaliază planurile administrației de a pune capăt relației comerciale de lungă durată cu Harvard. Un oficial al administrației a descris această acțiune drept o „separare completă” de universitate. În ultimele săptămâni, Casa Albă a blocat deja granturi și contracte cu Harvard în valoare de aproximativ 3,2 miliarde de dolari și a încercat să împiedice universitatea să înscrie studenți internaționali.
Ultima scrisoare, datată 27 mai și emisă de U.S. General Services Administration, urmează să ajungă la agențiile federale marți dimineață, potrivit unui oficial care a preferat anonimatul. Agențiile sunt obligate să răspundă până pe 6 iunie cu o listă a contractelor ce urmează a fi anulate. Contractele considerate esențiale nu vor fi întrerupte imediat, dar vor fi transferate treptat către alți furnizori, conform documentului semnat de Josh Gruenbaum, comisarul serviciului federal de achiziții din cadrul G.S.A.
Se estimează că aproximativ nouă agenții federale vor fi afectate de această decizie.
Conform unei baze de date federale, printre contractele vizate se numără unul de 49.858 dolari cu National Institutes of Health pentru studierea efectelor consumului de cafea și un altul de 25.800 dolari cu Department of Homeland Security pentru instruirea executivilor superiori. Unele contracte ar fi putut fi deja suspendate prin ordine de tip „stop work”.
„Pe viitor, vă încurajăm să căutați furnizori alternativi pentru serviciile pentru care anterior ați luat în considerare Harvard”, se arată în scrisoare.
Administrația Trump justifică această acțiune ca parte a unei lupte pentru drepturile civile, acuzând Harvard de părtinire liberală, de menținerea criteriilor rasiale în admitere contrar unei decizii a Curții Supreme și de tolerarea comportamentului antisemit pe campus. De cealaltă parte, universitatea din Cambridge, Massachusetts, susține că este vorba despre o încălcare a drepturilor sale constituționale, acuzând administrația că încearcă să controleze personalul, curricula și procesul de admitere.
În fața unor cerințe guvernamentale precum interzicerea studenților „ostili valorilor americane”, auditarea ideologiei politice a studenților și profesorilor pentru a asigura „diversitate de opinii” și raportări trimestriale, Harvard a reacționat ferm în instanțele federale.
Universitatea a intentat recent două procese. În primul, cere restabilirea finanțării federale de peste 3 miliarde de dolari. În al doilea, depus săptămâna trecută, solicită restabilirea dreptului de a înscrie studenți internaționali. Săptămâna trecută, judecătoarea Allison D. Burroughs a dispus temporar ca Harvard să poată înscrie din nou studenți internaționali, urmând ca joi să se decidă dacă această măsură va fi prelungită.
Președintele Harvard, Alan M. Garber, a calificat interdicția privind înscrierea studenților internaționali drept o lovitură devastatoare:
„Condamnăm această acțiune ilegală și nejustificată”, a declarat Garber. „Ea pune în pericol viitorul a mii de studenți și cercetători de la Harvard și servește drept avertisment pentru nenumărați alții de la colegii și universități din toată țara care au venit în America pentru a-și urma educația și a-și împlini visele”.
Scrisoarea administrației Trump acuză Harvard de „lipsă de angajament față de nediscriminare și față de valorile și prioritățile naționale”. Ca exemplu, este menționat faptul că Harvard Law Review, publicație studențească independentă, a acordat recent o bursă unui student acuzat că ar fi agresat un coleg evreu în timpul unui protest pro-palestinian din 2023. Studentul respectiv a evitat urmărirea penală pentru agresiune, acceptând să presteze muncă în folosul comunității, fără a-și recunoaște vinovăția.
De asemenea, administrația susține că Harvard nu s-a conformat deciziei Curții Supreme din 2023, care a interzis folosirea rasei ca factor decizional în admitere. Totuși, procentul studenților afro-americani din primul an a scăzut la 14% în toamna lui 2024, față de 18% cu un an înainte. În același interval, procentul studenților afro-americani în primul an la Harvard Law School a ajuns la 3,4%, cel mai scăzut nivel din anii 1960.
Scrisoarea nu prezintă date statistice suplimentare privind procesul de admitere, dar menționează introducerea unui curs remedial de matematică, pe care îl atribuie „folosirii unor criterii discriminatorii, în locul meritului, la admitere”.
În campania pentru un nou mandat, Donald Trump a criticat universitățile de elită, acuzându-le că sunt controlate de „maniaci și nebuni marxiști”, și a promis creșterea taxelor pe veniturile din investiții ale fondurilor universitare. O astfel de măsură, aprobată luna aceasta de Camera Reprezentanților, ar costa Harvard, care dispune de un fond de 53 de miliarde de dolari, aproximativ 850 de milioane de dolari anual, dacă va fi ratificată și de Senat.
Harvard, care are aproximativ 6.800 de studenți internaționali (27% din total), a resimțit din plin presiunea administrației Trump. Conducerea și cadrele didactice privesc cu îngrijorare cum guvernul federal emite ordin după ordin, subminând stabilitatea financiară a universității.
Prin această decizie de a rupe complet relațiile financiare cu Harvard, administrația Trump lansează un semnal puternic nu doar către universitate, ci și către întregul sistem de învățământ superior american. Rămâne de văzut care va fi deznodământul juridic și cum va afecta această măsură viitorul educației și cercetării în Statele Unite.