Se apropie 9 iulie. Cum reușește economia americană să evite dezastrul?

Se apropie 9 iulie, data la care ar trebui să se declanșeze dezastrul economic global profețit de analiști. Când președintele Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, noile tarife vamale – lansate, pe atunci, sub termenul umbrelă de „Ziua Eliberării” -, previziunile economice au devenit, brusc, foarte sumbre. Piețele financiare s-au prăbușit, în timp ce analiștii anticipau o recesiune în decurs de un an. Trei luni mai târziu, atmosfera pare mult mai relaxată, se arată într-o analiză The Economist. Prețurile din magazinele americane nu au crescut semnificativ, rata șomajului este stabilă, iar indicele S&P 500 a revenit la maxime istorice. Pauza de 90 de zile aplicată majorității tarifelor – o concesie anunțată de Trump la scurt timp după „Ziua Eliberării” -, pentru a calma piețele, expiră pe 9 iulie. Deși președintele a amenințat că va relua măsurile punitive, investitorii par, în mod surprinzător, nepăsători. Evoluția de aici încolo pare să depindă, în mare măsură, de starea de spirit a lui Trump în ziua de 9 iulie, comentează sursa citată.

Analiștii anunțau insistent apocalipsa economică, dar efectele sunt atât de discrete, încât chiar trebuie căutate cu „lupa economică”, scrie sursa citată. Cum se explică acest contrast? Să fi avut dreptate președintele atunci când a considerat tarifele o modalitate eficientă de a stoarce bani de la străini? Sau, din contră, au exagerat profeții apocalipsei economice?

Deocamdată, economia americană pare prinsă într-un joc de așteptare atentă. Companiile s-au aprovizionat masiv la începutul anului, anticipând noile taxe vamale. Acest val de importuri a fost suficient de mare încât să tragă în jos creșterea PIB-ului în primul trimestru, generând o distorsiune statistică negativă.

M&S lansează boxeri masculini cu „susținere secretă” care oferă purtătorilor o „ridicare discretă”

21:55

Sphere Las Vegas, locul unde trăiești senzația că ești în mijlocul filmului. Fiecare explozie și rafală de vânt se simt în sală

21:16

ANALIZĂ

Stocurile încep să se epuizeze acum, iar multe firme revin la importuri. Datele vamale de luna trecută arată că taxele colectate au fost de peste trei ori mai mari decât media ultimilor ani. Astfel, companiile se confruntă cu o alegere dificilă: să absoarbă costurile și să accepte profituri mai mici sau să transfere povara asupra consumatorilor prin creșterea prețurilor.

Până în prezent, majoritatea aleg prima variantă. Directorii preferă să nu-și piardă clienții, mai ales dacă există speranța că Trump va renunța la tarife. Chiar și cele mai recente date privind inflația – care rămâne puțin peste ținta de 2% a Rezervei Federale – nu indică un impact clar al tarifelor.

Efectul: o scădere a prețurilor și a cheltuielilor

De fapt, este nevoie de o „lupă economică” pentru a detecta efectele acestor decizii. O analiză detaliată realizată de Alberto Cavallo (Harvard Business School) a identificat creșteri ușoare, de 1-2%, ale prețurilor pentru anumite produse importate și pentru echivalentele lor locale. Este mult sub majorarea tarifară medie, care a dus rata efectivă a taxelor vamale în SUA la 12% – cel mai ridicat nivel din ultimul secol, potrivit Tax Foundation.

Ironia face ca tarifele să exercite presiune descendentă asupra prețurilor printr-un alt canal: scăderea cererii. Anunțul din aprilie a afectat încrederea consumatorilor, ceea ce a început să se reflecte nu doar în sondaje, ci și în datele concrete. Cheltuielile gospodăriilor au scăzut în luna mai, iar cifrele privind ocuparea forței de muncă din iunie au fost susținute mai ales de angajările guvernamentale (în special în educație), în timp ce sectorul privat a performat sub așteptări.

Estimarea în timp real a PIB-ului, realizată de filiala Rezervei Federale din Atlanta, arată o scădere a ritmului anualizat al investițiilor și al consumului privat de la 2-3% la începutul trimestrului la doar 1% în prezent. Un studiu al băncii Goldman Sachs compară această încetinire cu alte „șocuri punctuale” din trecut, care au precedat recesiuni – și constată o similitudine izbitoare.

Un nivel ridicat de incertitudine poate afecta economia

Evoluția de aici încolo depinde, în mare măsură, de starea de spirit a președintelui în ziua de 9 iulie, comentează sursa citată. Fără o prelungire a amânării sau, mai ales, dacă Trump va înăspri măsurile, este probabil un nou declin al activității economice. Lecția post-Brexit Marii Britanii este grăitoare: incertitudinea ridicată poate să fie în sine elementul care să frâneze investițiile timp îndelungat. Iar America, astăzi, este un mediu extrem de imprevizibil.

Totuși, încetinirea nu înseamnă automat recesiune. Economia americană este remarcabil de rezilientă și dinamică, cu o creștere susținută de 2-3% pe an din 2022 încoace. Acest ritm oferă o pernă de siguranță rară în rândul economiilor dezvoltate. Mai mult, planul de stimulare „Big, Beautiful Bill”, propus de Trump este conceput să injecteze fonduri rapid – anul acesta și în 2026 – ceea ce ar putea masca efectele negative ale tarifelor, chiar dacă va complica misiunea Rezervei Federale în privința inflației.

Este posibil ca economiștii să continue să dezbată ani de-a rândul impactul real al tarifelor, mai scrie The Economist: publicul american abia simte schimbările, deși, de fapt, devine mai sărac. Nu este chiar o victorie pentru Trump. Dar nici un dezastru.