Sedința BNR din 8 octombrie: Rata dobânzii de politică monetară rămâne neschimbată la 6,5%

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Conform anunțului oficial în urma ședinței BNR.

Pe lângă rata dobânzii de politică monetară, BNR a păstrat și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an. De asemenea, rata dobânzii la facilitatea de depozit a rămas la 5,50% pe an. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor comerciale nu au suferit modificări.

Evoluția inflației în vara anului 2025 , conform comunicatului din urma ședinței BNR

Rata anuală a inflației a crescut semnificativ în iulie 2025, ajungând la 7,84%, de la 5,66% în luna anterioară. În august, aceasta a urcat la 9,85%, depășind așteptările. Creșterea s-a datorat expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorărilor de TVA și accize din august.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a accelerat mai mult decât se preconiza. În august urcase la 7,9%, față de 5,7% în iunie. Majorarea TVA a influențat creșterea prețurilor, pe fondul unei cereri reziliente și a așteptărilor inflaționiste crescute.

Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflației a crescut în august 2025 la 8,5%. Acest lucru s-a întâmplat față de 5,8% în iunie. Rata medie anuală a inflației IPC s-a situat la 5,7% în august, iar cea calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6%.

BNR estimează că rata anuală a inflației va atinge un platou spre sfârșitul trimestrului III. După aceasta, inflația va scădea foarte lent în următoarele trei luni. Aceasta are la bază efectele neașteptate ale expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică, la 1 iulie. Alt efect este creșterea cotelor de TVA și a accizelor începând cu 1 august.

Evoluția economică, analizată în ședința BNR

Activitatea economică a accelerat în trimestrul II 2025, cu o creștere trimestrială de 1,2%. Anterior, a avut un avans modest de 0,1% în trimestrul anterior. Pe termen anual, PIB-ul a crescut cu 0,3% în trimestrul II 2025.

Cererea internă și-a încetinit ritmul, cu o scădere a formării brute de capital fix și a consumului gospodăriilor. Totuși, exportul net și-a redus impactul negativ datorită creșterii exporturilor și scăderii importurilor.

Datele arată o cvasi-stagnare economică pentru semestrul II 2025. Totuși, există semnale pozitive privind dinamica anuală a PIB în trimestrul III. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au crescut. În plus, deficitul comercial s-a redus.

Evoluția pieței muncii

Efectivul salariaților din economie a scăzut în iunie și iulie 2025, însă rata șomajului BIM a scăzut ușor în perioada iulie-august. Aceasta a urmat după creșterea constantă din primul semestru. Intențiile de angajare s-au îmbunătățit în septembrie, mai ales în comerț, conform comunicatului în urma ședinței BNR.

Salariul brut nominal a scăzut pentru a doua lună consecutivă în trimestrul III. Totuși, costul unitar cu forța de muncă din industrie a scăzut semnificativ, menținându-se la un nivel ridicat.

Evoluțiile pieței financiare, conform ședinței BNR din 8 octombrie

Pe piața monetară interbancară, cotațiile au scăzut ușor în perioada august-septembrie, dar au rămas peste nivelurile din aprilie. Randamentele titlurilor de stat au crescut ușor la mijlocul trimestrului III, stabilizându-se apoi.

Cursul de schimb leu/euro a fost fluctuant, influențat de evoluțiile din piața globală și de măsurile fiscale interne. Leul s-a depreciat față de dolar în august, dar s-a întărit ulterior, în contextul deprecierii dolarului pe piața financiară internațională.

Creditul sectorului privat

Creditul acordat sectorului privat a continuat să scadă în primele două luni din trimestrul III 2025. A ajuns la o rată de 8,0% în august, față de 9,1% în iunie. Componentele în lei au scăzut, în special creditele pentru firme, iar creditul în valută a înregistrat o creștere ușoară, conform ședinței BNR.

Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a scăzut la 69,3% în august 2025. Totuși, a fost în scădere față de 69,7% în luna iunie.

Perspective privind inflația și politica monetară

Evaluările actuale indică o menținere a ratei anuale a inflației pe un platou la sfârșitul trimestrului III. O scădere lentă este anticipată în următoarele trei luni. Aceasta este influențată de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorările fiscale, precizează comunicatul de după ședința BNR.

Pachetul fiscal-bugetar adoptat în iulie va genera presiuni dezinflaționiste pe termen lung, în special prin corecția bugetară. De asemenea, ajustarea deficitului de cont curent va influența aceeași tendință.

Persistă incertitudini legate de măsurile ce vor fi adoptate pentru consolidarea bugetară conform Planului bugetar-structural și procedurii de deficit excesiv.

Riscuri externe menționate în ședința BNR

Riscuri importante pentru evoluția economică și inflația medie provin din mediul extern. Acestea includ tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu.

Cheltuielile crescute pentru apărare și infrastructură în UE adaugă un plus de incertitudine pentru perspectivele economice.

Absorbția fondurilor europene, în special Next Generation EU, este foarte relevantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării fiscale. Acest lucru este valabil și pentru conflictele geopolitice, menționează comunicatul de după ședința BNR.

Totodată, implementarea pachetului fiscal-bugetar aprobat în iulie va genera presiuni dezinflaționiste mai puternice pe termen lung. Acestea vor veni în special din partea cererii agregate, prin corecția bugetară începută în 2025. Corecția se va accentua probabil în anul următor și va conduce la o ajustare semnificativă a deficitului de cont curent.