În cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice organizate marți la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat rolul esențial al capitalului străin în economia românească și a avertizat că, în cazul în care investitorii străini ar părăsi România, consecințele ar fi dramatice, „noi închidem lumina, la propriu și la figurat”.
Daraban a prezentat o analiză comparativă între firmele cu capital integral românesc și cele cu capital integral străin, evidențiind faptul că, deși numărul companiilor românești este de aproape 30 de ori mai mare (813.711 față de 27.594), cifra de afaceri generată de firmele românești este de 254 miliarde euro, în timp ce firmele străine realizează o cifră de afaceri de 143 miliarde euro. Această diferență arată că firmele cu capital străin au o productivitate și o putere economică mult mai mare per entitate.
„De multe ori am spus-o public că, dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat. Pe ce mă bazez? (…) Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, 100% privat străin. Și n-am luat în calcul cele 1.480 de societăți cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privați români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Vreau să observați că noi suntem de 29,5 ori mai mulți decât ei. Noi avem o cifră de afaceri, noi românii, de 254 de miliarde de euro, ei au 143 de miliard de euro. Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 miliarde de euro plătite de străini. (…) Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori’, a explicat Daraban în cadrul conferinței.
În ceea ce privește taxele pe muncă, firmele românești plătesc 31,8 miliarde euro, iar cele străine 19,67 miliarde euro. Pentru alte tipuri de taxe (pe terenuri, clădiri etc.), societățile românești plătesc 3,76 miliarde euro, iar cele străine 3,26 miliarde euro. Aceste date arată că firmele străine contribuie semnificativ la bugetul de stat și la susținerea sistemului economic.
”Aici vorbim de taxe pe terenuri, pe clădiri și așa mai departe. Deci iar nu este acel raport de 29,5 ori. Am spus acest lucru pentru că se revede și în situația de la comerțul exterior. (…) Vreau să vă spun că a scăzut și numărul de exportatori români. De la 28.080 în 2023, anul trecut, am avut 26.979. Numărul de exportatori din România, persoane juridice române indiferent de forma de capital, străin sau românesc”, a adăugat președintele CCIR.
Președintele CCIR a atras atenția asupra scăderii numărului de exportatori români, de la 28.080 în 2023 la 26.979 în 2024, ceea ce reflectă o provocare pentru economia autohtonă. Deficitul balanței comerciale a ajuns la 33,4 miliarde euro, cu importuri în creștere de la 122 miliarde euro în 2023 la 126 miliarde euro în 2024.
În topul celor mai mari exportatori, care realizează 50,7% din totalul exporturilor de peste 92 miliarde euro, se regăsesc doar 3 firme românești. În top 500, care realizează 74% din exporturi, sunt 72 de firme românești, iar în top 1.000, care realizează 83,7% din total export, se află 209 firme românești. Aceste cifre indică o prezență limitată a companiilor românești în topul principalilor exportatori, ceea ce ridică semne de întrebare privind competitivitatea pe termen lung.
Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin este crucial pentru stabilitatea macroeconomică a României și a insistat ca unul dintre candidații la președinția României, prezent la eveniment să comenteze pe acest subiect:
”Am ținut să menționez, pentru că aștept răspunsul candidatului, am ținut să menționez rolul pe care capitalul străin îl are în macro-stabilitatea economică a României”, a punctat Mihai Daraban.
În cadrul dezbaterii, Daraban a menționat și o „dezamăgire” în mediul de afaceri legată de faptul că misiunile diplomatice ale României nu au pe agenda lor subiecte economice, ceea ce ar trebui schimbat pentru a sprijini mai bine exportatorii și investitorii. De asemenea, a atras atenția asupra faptului că mediul de afaceri trebuie protejat de presiunile politice și de introducerea de noi taxe, care riscă să sufoce antreprenoriatul.