Singapore: cel mai exigent și mai competitiv program educațional din lume își distruge studenții. Industria meditațiilor explodează

Sistemul educațional competitiv din Singapore și valoarea imensă pe care societatea o acordă succesului academic afectează sănătatea emoțională a tinerilor. Studiile arată că elevii din Singapore sunt mai predispuși decât colegii lor din țările OCDE să simtă anxietate severă înainte de examene și să manifeste o teamă accentuată de eșec, transmite Bloomberg. Industria meditațiilor private, care a câștigat proeminență în Asia de Est, se extinde rapid la nivel global. Potrivit UNESCO, va atinge o valoare de 171 de miliarde de dolari până la finalul lui 2028, față de 111 miliarde în 2023. Organismul Națiunilor Unite își exprimă îngrijorarea că așa-numita „educație din umbră” accentuează inegalitățile sociale, întrucât gospodăriile mai înstărite au un acces sporit la profesori particulari. 

În Singapore e nu doar o rușine, ci un adevărat dezastru să nu ai performanțe școlare sau academice, așa că studenții și elevii investesc sume fabuloase în meditații și alte tipuri de lecții private, învață pe rupte și, în cele din urmă, sunt diagnosticați cu diverse afecțiuni mintale, de la stresul cronic și lipsa somnului, potrivit Rebeccăi Chan, lector la Institutul Național de Educație din Singapore, specializată în psihologie și dezvoltarea copilului. Competiția acerbă nu este de a trece clasa, ci pentru a intra în elita academică.

„Copiii au nevoie de timp pentru ei înșiși, nu pot rezista așa, dacă sunt împinși de la o oră la alta”, afirmă Chan.

De ce nu ne putem opri din cumpărături de Black Friday: trucurile psihologice care ne fac să cheltuim fără măsură

22:07

ANALIZĂ

Prima companie „complet anti-woke” din Silicon Valley. CEO-ul Palantir laudă meritocrația, susține „cultura tribală” și atacă corectitudinea politică

21:24

Milioane de dolari pentru meditații private

În America de Nord, părinții vor cheltui, estimativ, 44,9 miliarde de dolari pe meditații private în acest an, sumă care va urca la 61,1 miliarde până în 2030, potrivit companiei Global Industry Analysts. Industria continuă să crească exploziv în China și în Coreea de Sud, în ciuda eforturilor guvernamentale de a o restrânge.

Ministerul Educației din Singapore a încercat să reducă presiunea asupra elevilor, inclusiv prin diminuarea numărului de examene în școlile de stat. Ministrul Educației, Chan Chun Sing, a declarat presei locale, în februarie, că guvernul lucrează la un cod de conduită care să descurajeze centrele educaționale să mai profite de părinți. Nu este neobișnuit ca personalul centrelor să stea la porțile școlilor, distribuind pliante și avertizând elevii să nu rămână în urmă față de colegii lor. Ministerul a precizat că „studiază în prezent opțiuni pentru a descuraja practicile de publicitate indezirabile în industria meditațiilor”.

Foto: Shutterstock

Kiasu – frica de a pierde

Un factor esențial care justifică graba cu care mulți părinți și copii apelează la meditații este „kiasu” – un termen din dialectul chinezesc Hokkien, care se traduce prin „frica de a pierde” și reflectă cultura competitivă a orașului-stat.

Aceasta este o realitate pe care Lock Chee Wee, partener la firma de contabilitate RSM Singapore, o cunoaște din propria familie. Când fiica lui cea mare — acum studentă — a cerut să facă meditații în liceu, el i-a spus că nu are nevoie, având în vedere că obținea în general note de tip B. Dar ea a insistat, argumentând că toți colegii ei luau doar A-uri. „Competiția acum nu mai este despre a trece clasa”, spune el. „Este despre a ajunge în elita absolută”.

Presiunile sociale alimentează cererea chiar și în țări cunoscute pentru o abordare mai relaxată față de educație, precum Danemarca, Suedia și Finlanda, potrivit lui Mark Bray, profesor la Universitatea din Hong Kong și expert UNESCO în educație comparată. Singapore, care pune preț pe competiție „și este conștient de statutul său de societate și țară mică”, este cu atât mai vulnerabil, afirmă el.

Meditatorul, cel mai popular personaj din Singapore

Bray consideră că este un „semn de sănătate” faptul că ministerul educației din Singapore a recunoscut problemele din jurul meditațiilor private, după o lungă perioadă în care a adoptat o abordare laissez-faire. El susține că industria are nevoie de mai multă reglementare sau de autoreglementare. În prezent, este o afacere profitabilă și relativ ușor de înființat în Singapore.

Daniel Tay, fost profesor, a deschis propriul centru de meditații în octombrie 2024 și deja câștigă mai mult decât în sistemul public de învățământ. Are peste 50 de elevi și percepe 400 de dolari singaporezi pe lună pentru patru lecții în format restrâns. Are și un livestream săptămânal pe TikTok, în care analizează gratuit subiecte de examen, iar contul său are 15.000 de urmăritori. Tay consideră că ar trebui să existe o formă de reglementare care să verifice calificările tutorilor. „Barierele de intrare sunt aproape inexistente”, spune el.

Tutorii premium iau 200 de dolari pe oră

Industria variază de la centre mari, care organizează cursuri de diferite dimensiuni (online și fizic), până la tutori individuali, care predau la domiciliu. Unii „tutori premium”, absolvenți ai unor universități de top, percep tarife de peste 200 de dolari singaporezi pe oră, potrivit listărilor din agențiile de meditații.

Centrele de meditații private trebuie să fie înregistrate la ministerul educației, iar în aprilie 2023 existau 881 de școli private înregistrate. Însă ministerul subliniază pe site-ul său că această înregistrare „nu constituie în niciun fel o recunoaștere sau o acreditare a calității cursurilor”. Totodată, tutorii independenți, care lucrează pe cont propriu, nu au obligația de a se înregistra.

Foto: Shutterstock

„Competiția nu mai este despre a promova. Este despre a ajunge în elita absolută”.

Algene Tan, care a părăsit o firmă de avocatură de top pentru a înființa Think Teach Academy, împreună cu un fost bancher de la UBS, în 2017, spune că afacerea crește cu 10-20% anual în Singapore, unde deține patru centre. Compania are, de asemenea, două centre în Shanghai și o prezență online în Malaezia și Australia. O mare parte din clienți vin prin recomandări, mai ales după sesiunile de examene importante.

„De fiecare dată când un elev nu obține rezultate bune, începe să se agite”, spune el. Întrebat despre eforturile guvernului de a limita publicitatea agresivă, Tan a afirmat că centrul său nu are nevoie de astfel de tactici, având deja un palmares dovedit.

Anthony Fok, care predă economie în regim privat de aproape două decenii, încă de când era student, spune că tariful mediu s-a dublat de atunci, ajungând la aproximativ 75 de dolari singaporezi pe oră. Câștigă circa 800.000 de dolari anual din lecții de grup.

„Este haos total”, spune el. „Toată lumea știe că se fac bani buni”

Fok consideră că tutorii au un rol valoros în pregătirea pentru examene și pot oferi feedback mai detaliat decât profesorii din școli. El cheltuiește aproximativ 7.000 de dolari pe lună pentru meditațiile fiului său de 12 ani, care va susține anul acesta examenul național de final de ciclu primar, decisiv pentru admiterea la gimnaziu. Totuși, Fok este îngrijorat de numărul tot mai mare de persoane care intră în industrie și dorește ca guvernul să introducă un sistem de acreditare și să ceară tutorilor să participe la formări profesionale periodice.

„Este haos total”, spune el. „Toată lumea știe că se fac bani buni”.

Între timp, Leshane Lim, care a făcut meditații încă din grădiniță, își amintește stresul generat de școală, activitățile extracurriculare și lecțiile suplimentare, care i-au lăsat puțin timp pentru viața socială.

„Mama îmi spunea «dacă nu faci meditații, o să pici și ar trebui să fii recunoscătoare că fac asta pentru tine, sunt mulți care nu-și permit»”, povestește Lim. În prezent, ea studiază tehnologia informației și speră să devină web designer sau să lucreze în securitate cibernetică. Dar, după o viață întreagă de lecții private, se confruntă acum cu dificultăți în gestionarea timpului și lipsa autodisciplinei pentru învățarea individuală.