Sistemul de pensii private din România și-a continuat expansiunea în primele luni ale anului 2026, înregistrând creșteri semnificative atât la nivelul activelor administrate, cât și al numărului de participanți. Potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, evoluția din primul trimestru confirmă consolidarea unei culturi a economisirii pe termen lung în România.
Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, șeful ASF, Alexandru Petrescu, a subliniat că dezvoltarea sistemului de pensii private trebuie privită dincolo de simpla creștere a cifrelor, ca o transformare structurală a modului în care românii își construiesc resursele financiare pentru perioada de după retragerea din activitate.
„La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii private din România confirmă o dinamică de creștere care trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, într-o economie aflată într-o continuă recalibrare”, a afirmat Alexandru Petrescu.
Datele prezentate de ASF arată că activele totale ale fondurilor de pensii private au ajuns la 220,41 miliarde de lei, cu 33% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Este unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere înregistrate de sistem în ultimii ani.
Cea mai mare parte a activelor este concentrată în cadrul Pilonului II, sistemul de pensii private obligatorii, care a acumulat active în valoare de 212,6 miliarde de lei. Și acest segment a consemnat un avans anual de 33%, confirmând rolul său central în structura economisirii pentru pensie.
În același timp, Pilonul III, destinat economisirii voluntare, a continuat să se dezvolte într-un ritm ușor mai accelerat. Activele administrate în acest segment au urcat la 7,86 miliarde de lei, în creștere cu 34% comparativ cu perioada similară din 2025. Potrivit lui Alexandru Petrescu, întregul sistem de pensii private reprezintă acum echivalentul a 11,5% din Produsul Intern Brut al României, un indicator care reflectă maturizarea pieței și importanța tot mai mare a acestor instrumente în economia națională.
Un alt semnal pozitiv este creșterea numărului de participanți. La finalul lunii martie, sistemul înregistra 9,56 milioane de persoane înscrise, față de 9,46 milioane la sfârșitul anului trecut. Din total, 8,51 milioane de participanți contribuie la Pilonul II, în timp ce aproximativ 1,05 milioane de persoane au ales să economisească suplimentar prin intermediul Pilonului III. Potrivit reprezentanților ASF, această evoluție indică o extindere constantă a bazei de contributori și o creștere treptată a interesului pentru economisirea voluntară.
Președintele ASF a atras atenția că performanțele fondurilor trebuie analizate în contextul specific al piețelor financiare, unde fluctuațiile pe termen scurt sunt inevitabile.
„Activele sunt evaluate la valoare de piață, ceea ce înseamnă că pot exista variații pe termen scurt generate de mișcările piețelor financiare. Această volatilitate este o caracteristică firească a mecanismului de evaluare”, a explicat Alexandru Petrescu. El a subliniat că fondurile de pensii sunt construite tocmai pentru a face față unor astfel de episoade de volatilitate, având un orizont investițional extins, în care timpul contribuie la reducerea efectelor fluctuațiilor temporare.
Structura investițiilor reflectă această abordare prudentă. Aproximativ 68% din active sunt plasate în instrumente cu venit fix, considerate mai sigure și mai stabile, în timp ce aproape 28% sunt investite în acțiuni listate pe piețele financiare.
Potrivit ASF, această combinație urmărește să ofere un echilibru între protejarea capitalului acumulat și participarea la creșterea economică și la randamentele generate de piețele de capital.