Prima pagină » Sunt monedele digitale o amenințare pentru Europa?

Sunt monedele digitale o amenințare pentru Europa?

ANALIZĂ
Sunt monedele digitale o amenințare pentru Europa?
Sunt monedele digitale o amenințare pentru Europa? / Foto: Unsplash

Suveranitatea financiară europeană depinde de capacitatea ei de a controla sistemele de plată interne și de a proteja independența economică față de influența externă.

Impactul stablecoins asupra suveranității europene

Sprijinul pe care Statele Unite îl acordă monedelor digitale private, inclusiv stablecoins, pune Europa în fața unui risc major de dependență financiară. Piețele de plată private, dominate de rețele americane și giganți tech, limitează controlul statelor asupra fluxurilor monetare, scrie Le Monde. Experiența istorică arată că schimbarea în domeniul plăților reflectă, de regulă, tensiunea dintre inițiativa privată și acțiunea publică. De la scrisori de schimb, la depozite bancare, orice inovație în plăți a apărut dintr-o tensiune între dorința oamenilor de a inventa și nevoia statului de a controla fluxurile financiare. Autoritățile europene au impus unități de cont în contracte, dar mijloacele de plată au rămas, în mare parte, private.

Inovațiile de plată au fost diverse, de-a lungul istoriei. Într-o lungă serie, evocăm compensarea conturilor prin bănci semi-publice, bilete de bancă, iar în epoca recentă – cecuri și monede electronice. Au mai fost unele experimente care au combinat eforturi publice și private. Printre acestea, băncile de compensare din Veneția sau Amsterdam, din secolele XVI-XVIII. Actori privilegiați, cum ar fi băncile Angliei și Franței, au convins statele de competența lor. Abuzurile au rămas, însă, posibile, ca în cazul Sistemului Law (1695-1795). Système de Law se referă la modul în care expansiunea rapidă a sistemului financiar creat de John Law a fost exploatată de persoane apropiate puterii franceze pentru câștiguri personale, ceea ce a dus la crize economice masive.

Law a emis mai mulți bani decât putea susține economia, ceea ce a provocat hiperinflație. În 1720, bula speculativă s-a spart, iar investitorii obișnuiți și statul au pierdut enorm. Acum e mult mai ușor să ajungi într-o situație de criză. Transformările tehnice din era contemporană au accentuat puterea rețelelor monetare și informaționale. Iar asta a crescut riscul pentru monedele naționale.

Pericolul dominației private

Globalizarea și rețelele complexe fac dificilă replicarea sistemelor tehnice naționale. Dacă Europa nu controlează moneda și plățile, va fi vulnerabilă la tarife sau întreruperi impuse de operatorii externi, comentează Le Monde. În neo-mercantilismul american, granițele dintre sectorul public și privat dispar, în scopul dominării comune. Monedele digitale de bancă centrală sunt o reacție la aceste amenințări, oferind plăți sigure și eficiență în cadrul frontierelor proprii.

Banca Centrală Europeană accelerează proiectele de monedă digitală, în ciuda reticenței băncilor tradiționale, care văd mai degrabă riscul asupra depozitelor. Implementarea rapidă este esențială pentru a nu rămâne în urmă față de monedele private, chiar dacă eficiența durabilă necesită uneori o execuție mai lentă. Suveranitatea financiară europeană depinde de capacitatea ei de a controla sistemele de plată interne și de a proteja independența economică față de influența externă.

Monede digitale de bancă centrală și suveranitate

Pentru a contracara dependența de sistemele private americane, multe state europene lansează proiecte de monedă digitală de bancă centrală (CBDC). Acestea promit plăți sigure și eficiente, cel puțin în interiorul frontierelor naționale, menținând controlul asupra fluxurilor monetare. În ciuda rezistenței băncilor tradiționale, proiectele BCE sunt accelerate, ca răspuns la această presiune comună, respectiv alianța puternică dintre guvernul SUA și giganții tech. Unele întârzieri în implementare pot fi interpretate ca o garanție a stabilității și a siguranței pe termen lung.

CBDC-urile le permit statelor să gestioneze direct mijloacele de plată și să reducă riscurile asociate cu stablecoins externe. În lipsa acestui control, Europa riscă unele creșteri de costuri sau întreruperi deliberate în sisteme critice de plată. Experții avertizează că, fără intervenție publică, independența economică și monetară a națiunilor europene va fi subminată. Monedele digitale reprezintă, astfel, o combinație de inovație tehnologică și un instrument de politică economică strategică.

Lecții istorice în context actual

Experiența trecutului arată că evoluțiile în plăți au reflectat constant tensiunea între inițiativa privată și controlul public. De la schimburile comerciale medievale, până la sistemele bancare moderne, autoritățile au reușit să impună unități de cont, dar mijloacele de plată au rămas în mare parte private. Experimentele de cooperare public-privat au oferit doar o stabilitate temporară. Abuzurile au dus adesea la crize. Lecțiile istorice subliniază importanța reglementării și monitorizării stricte a fluxurilor monetare, comentează Le Monde.

În prezent, implementarea CBDC-urilor urmărește să evite aceste capcane și să echilibreze inovația tehnologică prin suveranitatea națională. Rețelele globale de informații și tehnologie întăresc puterea actorilor privați. Europa caută să se asigure că are suficient control pentru a preveni dominația externă. Monedele digitale centralizate oferă oportunitatea de a proteja economia europeană, dar succesul depinde de viteza și eficiența implementării lor. Desigur, adaptând lecțiile trecutului la era digitală modernă, mai scrie sursa citată.

Alte articole importante
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Companii
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Consiliul Concurenței urmează să aprobe în câteva zile preluarea Distribuție Energie Oltenia (DEO) de către Premier Energy, tranzacție prin care grupul își extinde activitatea de la furnizarea la distribuția energiei electrice în regiune. Președintele autorității, Bogdan Chirițoiu, spune că operațiunea recreează, în esență, structura fostului grup CEZ. „Premier-ul are furnizarea, acum cumpără distribuția. A plecat […]
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Aproape 88% dintre ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2027. Instituțiile care nu au finalizat procedura trebuie să trimită datele până pe 9 noiembrie, iar verificarea și completarea informațiilor sunt programate să se încheie până pe 11 noiembrie, a […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Bănci-Asigurări-IFN
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]