Supercomputerele viitorului vor gândi cu ajutorul luminii, iar fibra de sticlă ar putea detrona siliciul. O descoperire revoluționară realizată de echipe de cercetare din Finlanda şi Franţa deschide calea către calculatoarele ultra-rapide şi ultra-eficiente, semnalând sfârşitul erei siliciului şi începutul unei epoci dominate de fotonică şi inteligenţă artificială.
Studiul, semnat de postdoctoranzii Mathilde Hary şi Andrei Ermolaev şi coordonat de profesorii Goëry Genty (Tampere), John Dudley şi Daniel Brunner (Besançon), deschide calea către computere optice capabile să proceseze informaţii la viteze şi eficienţe greu de conceput acum. Aceştia au implementat un concept de calcul inspirat de reţelele neuronale, denumit „Extreme Learning Machine” (ELM), şi l-au adaptat la domeniul fotonic.
De peste jumătate de secol, industria calculatoarelor s-a bazat pe microcipurile de siliciu şi tranzistoarele electronice. Aceasta a fost fundaţia Revoluţiei Digitale şi baza oricărui dispozitiv de calcul, de la telefoane inteligente şi laptopuri, până la supercomputere şi centre de date. Totuşi, pe măsură ce modelele de inteligenţă artificială devin tot mai mari şi mai complexe, această paradigmă îşi atinge limitele, arată Tempere University în AI at light speed: How glass fibers could replace silicon brains realizat de ScienceDaily.com.
Consumul de energie, disiparea căldurii şi viteza de procesare reprezintă bariere tot mai greu de depăşit. Siliconul şi electronica clasică nu mai ţin pasul cu cerinţele exponenţiale de putere şi viteză impuse de algoritmi tot mai sofisticaţi. Aşa că ştiinţa şi-a îndreptat atenţia spre fotonica neliniară — capacitatea luminii de a procesa informaţii după cu totul alte reguli decât electronii.
Recent, două echipe de cercetare europene şi-au unit forţele şi expertiza şi au demonstrat că impulsurile laser ultrarapide şi fibrele de sticlă special concepute pot executa sarcini de procesare asemănătoare inteligenţei artificiale (AI) de mii de ori mai rapid decât arhitecturile electronice actuale.
Cercetarea a fost realizată de:
Rezultatele lor, publicate recent şi finanţate de Consiliul de Cercetare al Finlandei, Agenţia Naţională de Cercetare a Franţei şi Consiliul European al Cercetării, deschid orizonturi complet noi în domeniul calculului de mare viteză şi al inteligenţei artificiale.
Foto: Shutterstock
La baza experimentului stă conceptul de Extreme Learning Machine (ELM) — un model de calcul inspirat de reţelele neuronale, adaptat la domeniul fotonic.
În loc să utilizeze tranzistori şi semnale electronice, sistemul encodează informaţia (de exemplu, imagini cu cifre scrise de mână) sub forma unor impulsuri laser ultrarapide — de ordinul unei femtosecunde (o milionime de miliardime de secundă).
Aceste impulsuri de lumină sunt direcţionate şi propagă printr-o fibră de sticlă ultrasubţire, cu diametru mai mic decât grosimea unui fir de păr uman. Pe măsură ce parcurg fibra, pulsele interacţionează neliniar şi dispersiv, „amestecând” şi prelucrând informaţia iniţială după legile opticii neliniare.
La ieşirea din fibră, spectrul de culori al luminii encodează întreaga procesare, permiţând recunoaşterea şi clasificarea datelor.
Rezultatele experimentale sunt remarcabile:
„Performanţa nu ţine pur şi simplu de pomparea unei intensităţi mai mari de lumină, ci de modul precis şi inteligent de structurare şi encode a informaţiei şi de adaptarea la caracteristicile fibrei şi spectrului de lumină,” a explicat Mathilde Hary.
Importanţa acestei descoperiri depăşeşte spectrul strict academic şi deschide calea către implementarea comercială şi industrială a calculului optic:
Cercetătorii vizează acum implementarea acestor sisteme pe cipuri fotonice integrate, capabile de procesare de mare viteză şi scalabilitate comercială, fără a mai depinde de infrastructura de laborator.
„Aceste rezultate arată că graniţa dintre hardware şi algoritmi devine tot mai fluidă şi că lumina poate deveni suportul unei paradigme cu totul noi de procesare a informaţiei,” a concluzionat Andrei Ermolaev.
Iar profesorul Genty adaugă:
„Acest studiu demonstrează că fizica fundamentală şi machine learning-ul pot fuziona şi că această simbioză deschide calea unei noi ere — a calculatoarelor ultrarapide şi eficiente energetic”.
Performanţele şi principiile dezvăluite de echipa finlandezo–franceză reprezintă mai mult decât un simplu progres ştiinţific: un posibil punct de inflexiune între era digitală şi era fotonică.
Viitoarele calculatoare şi sisteme de inteligenţă artificială nu vor mai gândi după legile electronilor, ci după legile luminii şi ale neliniarităţii optice — deschizând orizonturi nemărginite şi un viitor tot mai rapid şi mai sustenabil.
Dacă noua tehnologie va funcționa viitorul o să fie mai rapid, mai eficient şi mai „luminos” decât am visat vreodată.
Referinţă ştiinţifică: Andrei V. Ermolaev, Mathilde Hary, Lev Leybov, Piotr Ryczkowski, Anas Skalli, Daniel Brunner, Goëry Genty, John M. Dudley. Limits of nonlinear and dispersive fiber propagation for an optical fiber-based extreme learning machine. Optics Letters, 2025; 50 (13): 4166 DOI: 10.1364/OL.562186