Țările care sufocă oceanele cu plastic. Cine poluează cel mai mult și cum ajunge gunoiul pe plajele lumii

În ultimul deceniu, poluarea cu plastic a devenit una dintre cele mai discutate crize de mediu. Milioane de tone de deșeuri din plastic ajung în fiecare an în oceanele planetei, unde afectează fauna marină, comunitățile de coastă și sănătatea ecosistemelor fragile. Plajele din întreaga lume sunt martorele unei realități îngrijorătoare: gunoiul provenit din alte țări, transportat de ape și vânt, se acumulează la țărm. Potrivit datelor Global Plastic Hub, compilate de VisualCapitalist, cinci state sunt responsabile pentru cea mai mare parte a poluării cumulative cu plastic marin din perioada 2010–2019.

Asia, epicentrul scurgerilor de plastic în oceane

China este cel mai mare contributor la poluarea oceanelor cu plastic. În decurs de nouă ani, a fost responsabilă pentru 2.683.631 de tone de plastic ajunse pe plajele altor state.

Filipine ocupă locul al doilea cu 1.695.260 de tone, iar India se situează pe locul al treilea, cu 966.447 de tone.

Mii de români, vizați de fraude online cu reduceri false și site-uri fantomă de Black Friday

15:03

Wikipedia pierde în fața testului AI

13:56

Factorii care explică aceste cifre sunt expansiunea economică rapidă, urbanizarea accelerată și lipsa unor sisteme eficiente de colectare și reciclare. Din primele zece țări de pe listă, șapte se află în Asia, ceea ce confirmă rolul dominant al regiunii în această criză globală.

Cine sunt marii poluatori ai oceanelor cu plastic

După China și Filipine, Brazilia este primul stat din afara Asiei din acest clasament, cu 639.665 de tone, urmată de Indonezia cu 599.020 de tone. Nigeria contribuie cu 496.841 de tone, iar Vietnamul cu 484.457 de tone. Turcia, de asemenea parte a clasamentului, a generat 354.441 de tone, în timp ce Thailanda a contribuit cu 338.685 de tone. Malaezia încheie topul zece, cu 332.756 de tone de plastic ajunse pe plaje între 2010 și 2019.

Țările care sufocă oceanele cu plastic. Foto: Visual Capitalist

Plasticul parcurge mii de kilometri

Plasticul aruncat pe străzi, în râuri sau în gropi de gunoi prost administrate nu rămâne niciodată local. Odată ajuns în ocean, acesta este purtat de curenți, vânt și maree pe distanțe enorme. Un exemplu elocvent este Great Pacific Garbage Patch, o zonă întinsă între California și Hawaii. Această masă uriașă de deșeuri acoperă o suprafață estimată la 1,6 milioane km², echivalentul a două state Texas. Plasticul din această zonă provine atât din Asia, cât și din America de Nord și America de Sud, demonstrând caracterul transfrontalier al problemei.

Costuri economice uriașe

Impactul financiar al poluării cu plastic marin este resimțit la scară globală. Costurile anuale sunt estimate între 6 și 19 miliarde de dolari, potrivit studiilor internaționale. Pierderile includ afectarea turismului, daunele provocate pescuitului și degradarea ecosistemelor marine. Conform OECD, prevenirea scurgerilor de plastic în oceane, doar în cadrul celor 38 de țări membre și al celor 10 mari emițători din Asia și Africa, ar necesita investiții de peste 86 de miliarde de dolari.

Consecințe ecologice și sociale

Plasticul acumulat în oceane nu afectează doar viața marină, ci și comunitățile umane. Animalele marine ingerează bucăți de plastic, ceea ce le pune în pericol sănătatea și supraviețuirea. Comunitățile de coastă sunt forțate să facă față valurilor de gunoi care le invadează plajele, afectând turismul și sănătatea publică. În multe cazuri, aceste comunități nu au resursele necesare pentru a curăța în mod constant malurile sufocate de plastic adus din alte colțuri ale lumii.

O problemă care depășește granițele

Datele arată că poluarea cu plastic nu se oprește la frontiere naționale. Oceanele funcționează ca un sistem interconectat care transportă deșeurile pe distanțe imense. Gunoiul aruncat într-un oraș din Asia poate ajunge pe plajele Americii de Sud, iar plasticul provenit din Africa poate fi găsit în nordul Europei. Fenomenul confirmă faptul că poluarea oceanelor cu plastic reprezintă una dintre cele mai complexe provocări de mediu ale secolului XXI.