Ministerul Finanțelor introduce sistemul de taxare inversă la haine și încălțăminte pentru a reduce evaziunea fiscală.
Schimbarea regulilor de aplicare a TVA are ca scop transparentizarea pieței și protejarea bugetului de stat de pierderile generate de tranzacțiile ilegale.
Foto: Freepik
Ministerul Finanțelor intenționează să introducă taxarea inversă în sectorul îmbrăcămintei și încălțămintei. Decizia este una strategică și ar trebui să reducă evaziunea fiscală ridicată la TVA în acest domeniu. De asemenea, ar elimina o parte importantă din pierderile încasărilor. Totuși, implementarea efectivă depinde de obținerea unei derogări de la Comisia Europeană, care analizează în prezent solicitarea României, transmite Puterea.ro.
Oficialii guvernamentali precizează că aceeași schemă ar putea fi aplicată și în comerțul cu legume și cu fructe. Acesta este un alt sector cu risc ridicat de fraudă fiscală. În cazul în care Bruxelles-ul va aproba măsura, aceasta ar putea fi introdusă de din anul viitor.
Această taxare presupune transferul responsabilității pentru plata TVA de la furnizor la cumpărător. Este o excepție de la mecanismul standard, în care vânzătorul colectează taxa și o virează către stat. Scopul este acela de a elimina spațiul de manevră pentru firmele care facturează cu TVA, dar nu o transferă autorităților fiscale.
Experții în fiscalitate consideră că aplicarea punctuală a acestui mecanism, doar în sectoare cu risc ridicat de fraudă, este mult mai eficientă decât o introducere generalizată la nivel național. Aceasta ar implica modificări administrative semnificative și ar putea crea confuzii în mediul de afaceri.
Datele oficiale confirmă faptul că România este campioană europeană la pierderile în colectarea TVA. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în 2022, decalajul în colectarea TVA atinsese 30,6%, echivalentul a 41,8 de miliarde de lei. În anul următor, neîncasările au urcat la 33,7%, echivalentul a circa 54 de miliarde lei.
Deși se situează sub nivelul record înregistrat în 2021, aceste cifre arată că progresele obținute anterior rămân fragile și greu de consolidat. Extinderea taxării inverse în sectorul de îmbrăcăminte și încălțăminte este privită de autorități ca o soluție viabilă pentru recuperarea veniturilor pierdute. În plus, poate ajuta și la stimularea conformării fiscale în sectoarele vulnerabile, unde taxarea inversă ar putea avea un rol stabilizator.
În prezent, țara noastră aplică taxarea inversă în mai multe domenii considerate cu risc ridicat de fraudă. Între acestea se numără deșeuri feroase și neferoase, materiale reciclabile și masă lemnoasă, cereale și plante tehnice, certificate de emisii și energie electrică, construcții și aur de investiții, telefoane mobile, microprocesoare, tablete, laptopuri și console de jocuri, precum și comerțul cu gaze naturale.
Extinderea mecanismului la haine și pantofi ar adăuga încă un segment vulnerabil. Astfel, se va consolida strategia autorităților de a preveni evaziunea în sectoarele cu risc fiscal ridicat.
Pentru consumatorul final, taxarea inversă nu schimbă prețurile afișate la raft și nu modifică modul de emitere a bonului fiscal. Mecanismul operează în special între firmele din lanțul de distribuție și nu generează obligații suplimentare pentru cetățeni.
Totuși, efectele indirecte pot fi resimțite prin creșterea corectitudinii comercianților. Dacă evaziunea fiscală scade, firmele care respectă legea nu mai sunt dezavantajate. Asta ar putea stabiliza piața și, pe termen mediu, ar tempera prețurile.
În primele luni de implementare, însă, pot apărea ajustări în aprovizionare și modificări de stocuri, ceea ce ar putea influența temporar disponibilitatea unor produse sau promoții.