China face un pas uriaș în tehnologia care asigură zborul dronelor de mare altitudine

Cercetătorii chinezi anunță un progres remarcabil în utilizarea tehnologiei cu plasmă pentru îmbunătățirea performanțelor dronelor de altitudine mare și anduranță ridicată (HALE).

Noile experimente desfășurate în tuneluri aerodinamice avansate sugerează că viitorul zborului ar putea fi redefinit prin această abordare revoluționară.

În ce constă tehnologia cu plasmă integrată în noile drone

Foto: CCTV

Suma uriașă pe care Amazon o va plăti în scandalul rambursărilor

21:55

La Doha au demarat primele teste publice cu robotaxiuri

21:05

Într-o perioadă în care inteligența artificială și inovația tehnologică rescriu regulile ingineriei aerospațiale, oamenii de știință chinezi arată că tehnologia de excitare a plasmei poate îmbunătăți performanța dronelor de mare altitudine.

Testele recente efectuate în tunelurile aerodinamice ultramoderne ale Centrului pentru Cercetare și Dezvoltare Aerodinamică (CARDC) din Mianyang sugerează că aceste aeronave ar putea zbura mai eficient și pentru perioade semnificativ mai lungi decât permiteau tehnologiile convenționale.

Noua tehnologie se bazează pe generarea de plasmă prin curenți de înaltă tensiune, un proces capabil să modifice dramatic fluxul de aer din jurul aripii. Rezultatul constă într-o creștere cu până la 88% a raportului portanță-rezistență, ceea ce se traduce printr-un zbor mai stabil și mai eficient, în special la altitudini unde aerul rarefiat îngreunează menținerea portanței, relatează South China Morning Post.

„Această tehnologie cu plasmă ar putea redefini autonomia și capacitatea operațională a dronelor HALE”, a declarat Zhang Xin, liderul echipei de cercetare. Publicat în „Jurnalul chinez de mecanică teoretică și aplicată”, studiul arată cum ionizarea aerului de mii de ori pe secundă creează un strat activ de particule încărcate electric, ce stabilizează fluxul aerodinamic și previne pierderea portanței la viteze reduse.

Un răspuns tehnologic la limitele actuale ale zborului la mare altitudine

Dronele strategice, cum sunt RQ-4 Global Hawk (SUA) sau CH-9 (China), operează deja la peste 10.000 de metri altitudine pentru durate de zbor de până la 40 de ore.

Totuși, la aceste altitudini, aerul devine prea rarefiat pentru a susține eficient zborul la viteze mici, indispensabile în misiuni de recunoaștere sau de supraveghere. Cercetătorii asiatici au descoperit că scăderea vitezei unei drone de la 15 m/s la 8 m/s reduce semnificativ raportul portanță-rezistență chiar și cu peste 60%, potrivit Interesting Engineering.

Tehnologia propusă de echipa CARDC constă în montarea unor generatoare de plasmă direct pe aripi, ceea ce ar permite păstrarea portanței chiar și în condiții aerodinamice dificile. Avantajele vin, însă, cu o serie de provocări, și anume turbulențele produse de plasma activă pot afecta stabilitatea dronei în zbor, mai ales în timpul manevrelor complexe.

„Etapa următoare va viza dezvoltarea unor strategii inteligente de control activ pentru a gestiona în timp real instabilitățile generate de plasma ionizată”, a mai precizat Zhang Xin. Acesta a mai spus că se dorește implementarea unui sistem de tip „closed-loop control”, cu senzori și reacție instantanee, care ar putea fi gestionat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Avans strategic pentru China

Tehnologia cu plasmă, aflată la intersecția dintre inginerie aerospațială și noile paradigme ale automatizării, reprezintă o etapă importantă în transformarea dronelor din simple platforme de observare în aeronave autonome, optimizate pentru condiții extreme și misiuni critice. Într-o lume în care AI redefinește granițele cercetării, plasma ar putea deveni una dintre cele mai promițătoare aspecte ale zborului viitorului.

În paralel cu testele efectuate pe drone HALE, China a prezentat la începutul anului imagini din timpul testelor cu prototipuri ale avioanelor sale de generația a șasea. Designul și caracteristicile de tip stealth ale acestor avioane sugerează capabilități avansate de zbor autonom.

Cercetarea aerodinamică, susținută din ce în ce mai mult de algoritmi de inteligență artificială și infrastructuri de simulare de ultimă generație, este o chestiune de inovație științifică, dar și una de securitate națională.