După ce secretarul american al Apărării a afirmat că SUA investesc miliarde de dolari în arme sofisticate, vulnerabile în fața unor drone ieftine, de tipul celor folosite de Rusia, cercetătorii americani propun o schimbare de paradigmă: miniaturizarea, inteligența și eficiența energetică.
Astfel, o echipă de cercetători din Texas dezvoltă o generație nouă de mini-drone autonome, capabile să funcționeze ore întregi datorită unor cipuri de inteligență artificială neuromorfă.
Fotografii: Armytimes.com
Aceste cipuri sunt inspirate de modul în care funcționează creierul uman, oferind o combinație unică între eficiență energetică și autonomie operațională, potrivit Live Science.
Dezvoltarea acestor mini-drone se înscrie în strategia mai largă a Forțelor Aeriene ale SUA de a trece de la platforme mari, scumpe și greu de înlocuit la sisteme distribuite, accesibile și inteligente. Proiectul este finanțat prin programul Young Investigator 2025 al Air Force Office of Scientific Research, al cărui obiectiv este clar: dezvoltarea unor sisteme AI ultra-eficiente energetic, adaptate dronelor de dimensiuni mici.
Sistemele de inteligență artificială oferă un avantaj strategic, putând automatiza sarcini repetitive, dar consumă foarte multă energie. Aceasta reprezintă o problemă serioasă pentru mini-dronele americane, care au un nivel de energie limitat, fiind împărțită între propulsie, stabilizare, navigație, senzori și comunicații.
În prezent, integrarea unui sistem AI clasic poate reduce autonomia de zbor a unei mini-drone de la 45 de minute la doar patru minute.
Cercetătorul Suin Yi și echipa sa propun o abordare radical diferită. Aceștia lucrează la un cip AI bazat pe polimeri conductori, care funcționează precum un creier în miniatură. Tehnologia, denumită neuromorphic computing. Este vorba despre un tip de calcul inspirat de funcționarea creierului, care permite activarea doar atunci când este nevoie, reducând drastic consumul energetic.
Ideea nu este nouă, ci există de la sfârșitul anilor 1980, când omul de știință Carver Mead a formulat pentru prima dată conceptul de neuromorphic computing. Cu toate acestea, abia recent au apărut aplicații concrete, relatează Greekreporter.com.
De exemplu, în 2024, gigantul Intel a lansat Hala Point, un supercomputer neuromorfic. Acesta folosește peste 1.000 de astfel de cipuri minuscule, cât bobul de orez, și oferă performanțe de 50 de ori mai rapide decât sistemele convenționale. De asemenea, Joint Artificial Intelligence Center din SUA lucrează la software și hardware neuromorfic pentru rețele interconectate de senzori și unități autonome care folosesc același tip de arhitectură.
În acest context, proiectul inițiat de cercetătorii din Texas își propune să creeze drone minuscule dotate cu „neuroni” artificiali. Acestea vor fi capabile să zboare autonom, să recunoască obiecte, să fie mai rapide și mai eficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, ele vor putea să se adapteze în timp real la mediu și să îndeplinească misiuni complexe cu un consum energetic infim.
Această direcție de cercetare răspunde direct nevoii identificate de Pentagon. Aceasta se referă la dezvoltarea unor sisteme inteligente, accesibile și greu de neutralizat, o contrapondere eficientă la tacticile ieftine, dar devastatoare, bazate pe drone low-cost. În locul dependenței de tehnologie scumpă, strategia viitorului pare să mizeze pe inteligență distribuită, adaptabilitate și volum operațional.
Armata americană investește în alte tehnologii similare. Centrul Comun de Inteligență Artificială dezvoltă software și hardware care permit sistemelor de inteligență artificială să partajeze date provenite de la senzori între dispozitive conectate.