Tinerii români pot participa voluntar la pregătirea militară: cât vor câștiga pentru întreaga perioadă

România propune un plan prin care tinerii între 18 și 35 de ani pot participa voluntar la pregătirea militară timp de patru luni, pe bani. Proiectul, aflat în dezbatere în Parlament, vine în contextul eforturilor tot mai intense ale Uniunii Europene de a-și consolida securitatea militară.

Pregătirea militară voluntară, plătită integral de stat

Un nou proiect de lege care așteaptă aprobarea din partea Parlamentului României ar putea transforma modul în care tinerii contribuie la apărarea țării. Inițiativa prevede lansarea unui program de pregătire militară voluntară, dedicat românilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Participarea nu este obligatorie, dar vine la pachet cu o serie de beneficii: pe parcursul celor patru luni de instruire, voluntarii vor fi remunerați la același nivel cu militarii activi, iar la final vor primi o indemnizație de aproape 2.500 de euro.

Scopul acestui program oferă tinerilor posibilitatea de a dobândi abilități esențiale pentru situații de criză, iar pe de altă parte, contribuie la reînnoirea forțelor de rezervă ale armatei române. Potrivit Ministerului Apărării, vârsta medie a rezerviștilor actuali este între 48 și 50 de ani, o cifră considerată îngrijorătoare în contextul tensiunilor geopolitice crescânde.

Opincile românești, furate de Prada: Cum a ajuns tradiția locală să se vândă cu 1150 de euro

21:31

Startup-urile de apărare din Europa atrag capital străin

20:50

„Avem nevoie de tineri pregătiți. Proiectul nu reintroduce obligativitatea stagiului militar, dar oferă o alternativă viabilă pentru cei care vor să contribuie la apărarea națională, fără să își schimbe complet direcția profesională”, a explicat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.

Răspuns la contextul european tensionat

Deși România a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2007, la aderarea la UE, noul context internațional a dus la reevaluarea strategiilor de apărare în întreaga Europă. Ideea reînarmării, creșterii rezervelor și modernizării structurii militare este una comună între statele NATO și ale Uniunii Europene.

Țări precum Germania, Franța sau Polonia discută intens despre revitalizarea forțelor armate prin diverse forme de pregătire civico-militară. Propunerea României se aliniază acestor direcții, dar păstrează caracterul complet voluntar al participării. Astfel, tinerii pot testa viața de militar, pot contribui la securitatea națională și, în același timp, pot obține venituri decente, fără angajamente pe termen lung.

„În caz de război sau alte situații, ar trebui să știm ce să facem”, a declarat o tânără din București pentru Euronews România.

Un pas strategic și economic: mai mulți rezerviști, mai puțin stres bugetar

Voluntarii care termină cele patru luni de instruire devin rezerviști activi, ceea ce înseamnă că pot fi mobilizați în caz de nevoie, dar nu sunt obligați să rămână în armată. Pentru stat, aceasta este o soluție eficientă care formează o bază de rezervă tânără, fără presiunea de a impune recrutarea obligatorie sau cheltuieli permanente pentru întreținerea efectivelor.

Pe termen lung, România are ca obiectiv creșterea bugetului apărării de la 2,2% din PIB (în 2025) la 3,5% până în 2032, cu un accent suplimentar de 1,5% pentru investiții indirecte legate de securitate. Asta înseamnă infrastructură, tehnologie, logistică și parteneriate militare consolidate.