HSBC pariază pe titluri de stat în lei. Ce urmează pentru economia României și pentru premierul Bolojan, conform raportului băncii

Analiștii băncii britanice HSBC, cea mai mare bancă europeană după active, recomandă achiziția de titluri de stat în lei cu scadența la cinci ani. Aceștia anticipează o scădere a randamentelor pe termen scurt, pe fondul reducerii riscurilor politice și fiscale, relevă raportul analizat de Profit.ro.

Perioada post-alegerile prezidențiale din luna mai și victoria lui Nicușor Dan a adus provocări. Acestea au fost urmare a tensiunilor politice și a creșterii inflației. Aceasta a fost influențată de majorarea taxelor pe consum și a facturilor la energie electrică, punând presiune pe costul datoriei în lei și făcând mai dificilă investiția în titluri de stat în lei, arată HSBC.

„Aceste evenimente au deturnat atenția de la măsurile de consolidarea fiscală de aproape 4% din PIB livrate de guvern, chiar dacă bucăți din al doilea pachet așteptă decizia Curții Constituționale din 20 octombrie. Cu situația politică ce pare mai calmă acum, credem că este timpul pentru o poziție mai pozitivă în piață”, arată analiștii băncii britanice.

Stablecoin-urile în euro își dublează capitalizarea într-un an de la introducerea regulilor MiCA

18:05

ANALIZĂ

CEO-ul JPMorgan: Europa are o problemă reală: a alungat afacerile, investițiile și inovația. Asta e un lucru rău pentru SUA

16:02

HSBC recomandă clienților achiziția titlurilor în lei cu scadența în 2030, cu așteptarea că randamentul va scădea de la 7,36% la 6,75%.

Titluri de stat în lei și randamentele comparate

Titlurile la cinci ani oferă randamente mai mari decât cele pe zece ani. România plătește cele mai mari dobânzi din regiune, atât pentru datoria în monedă națională, cât și pentru cea în valută. Perspectivele fiscale s-au îmbunătățit, favorizând investițiile în titluri de stat în lei.

Dacă actuala coaliție de guvernare își va menține poziția, va atrage fonduri europene în următorul an și va continua să aprobe pachete mici de măsuri fiscale. Acest lucru va contribui la scăderea randamentelor la titlurile de stat în lei, arată HSBC.

„Perspectiva fiscală s-a îmbunătățit față de perioada de dinaintea alegerilor prezidențiale din luna mai, totuși randamentele la titlurile de stat în lei sunt în continuare mai ridicate, ceea ce reflectă un nivel ridicat al primei de risc”, arată HSBC. Banca mai notează că deficitul mai ridicat și creșterea inflației au majorat randamentele cerute de investitori.

Guvernul a rectificat ținta de deficit bugetar pentru acest an de la 7% la 8,4% din PIB. HSBC estimează un deficit bugetar de 6,3% din PIB în 2026, făcând titlurile de stat în lei să fie mai atractive pe termen lung. Aceasta dacă al doilea pachet fiscal de CCR va fi aprobat.

Riscurile politice și impactul asupra pieței

Volatilitatea politică în coaliția de guvernare a fost ridicată în ultimele luni. Sugestiile privind o posibilă demisie a premierului Ilie Bolojan au fost frecvente. Aceste tensiuni par să fi scăzut acum, oferind un cadru mai stabil pentru achiziția de titluri de stat în lei.

Alte puncte de discuție, precum plafonarea adaosului comercial, au fost rezolvate prin extinderea până în martie 2026.

O decizie a CCR pe o parte din al doilea pachet fiscal a fost amânată pentru 20 octombrie. Riscurile politice s-au redus, după ce Bolojan a indicat că nu ar demisiona.

În ipoteza unei demisii a premierului Bolojan, piețele ar reacționa puternic în absența unui plan clar de succesiune.

Banii din PNRR și factorii care favorizează investițiile în titluri de stat în lei

Banca mai arată că ar putea intra un miliard de euro din PNRR în acest an. Accesarea celor 20 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi prin PNRR ar putea fi dificilă. Totuși, retorica pozitivă privind jaloane simplificate, cereri de plăți sau flexibilitate ar putea reduce randamentele, oferind un mediu mai bun pentru achiziția de titluri de stat în lei.

Împrumuturile totale din SAFE sunt egale cu finanțarea netă pe un an de zile și la o dobândă de 3,1-3,2% pe an, notează HSBC. Un alt factor care favorizează titlurile de stat și scăderea costurilor este revenirea lichidității în exces. Aceasta a atins aproape 21 de miliarde de lei în septembrie.

ROBOR la trei luni a scăzut cu 0,9 puncte procentuale față de vârful din mai. Riscurile economice rămân, dar reducerea ratelor va sprijini piața titlurilor de stat în lei. BNR va reduce substanțial dobânzile.

Perspective economice și riscuri viitoare

Riscurile venite dinspre creșterea economică redusă (dinamica PIB a fost de 0,3% în primul semestru) persistă, conform agențiilor de rating. România este pe ultima treaptă recomandată investițiilor.

UE urmărește mai mult creșterea cheltuielilor bugetare și este mai puțin sensibilă la dinamica PIB sub așteptări. Riscurile de retrogradare ar putea crește după primul trimestru al anului viitor, afectând și emisiunea de titluri de stat în lei.

Cifrele de consum s-au deteriorat, iar încrederea consumatorilor este în scădere. Înghețarea salariilor și pensiilor în 2026 va menține veniturile populației sub presiune. Acest lucru va modera presiunea inflaționistă și va ajuta BNR cu relaxarea politicii monetare. HSBC estimează reduceri de 1,5 puncte procentuale ale dobânzilor începând cu al doilea trimestru 2026.

Un alt aspect pozitiv al cererii agregate slabe este reducerea deficitului ridicat de cont curent. BNR ar putea crește rezervele internaționale pentru a crea un tampon în cazul unor noi șocuri și a stabiliza piața titlurilor de stat în lei.

„Principalul risc, în opinia noastră, este efectul gradual al unui volum mic de finanțare UE, combinat cu un consum care se dovedește mai rezistent decât anticipăm. Acest lucru ar putea duce la un deficit de cont curent persistent de mare, la deprecierea leului și la rezerve internaționale mai mici. În timp, acest lucru ar pune presiune asupra randamentelor datoriei în monedă națională. Același ciclu ar putea fi declanșat și de un șoc politic și de ieșiri de capital”, arată banca.

Aceste riscuri se adaugă celor menționate anterior, inclusiv discuțiile privind o eventuală demisie a premierului Bolojan și creșterea emisiunilor de datorie pe final de an, din cauza unui deficit bugetar mai ridicat.