Numărul pasagerilor care au ales transportul feroviar a scăzut cu 7,5% în primul trimestru, iar volumul de marfă transportat s-a prăbușit cu aproape 19%. Potrivit datelor oficiale publicate de INS, rețeaua feroviară se confruntă cu un regres accentuat, atât în ceea ce privește mobilitatea populației, cât și eficiența economică.
În primele trei luni din 2025, doar 16,1 milioane de români au călătorit cu trenul, cu 7,5% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deși infrastructura feroviară rămâne una dintre cele mai extinse din Europa Centrală și de Est, atractivitatea sa pentru publicul larg scade constant.
INS mai arată că și parcursul total al pasagerilor (adică distanța totală parcursă de toți călătorii) s-a redus cu 8,1%, ceea ce indică nu doar o scădere numerică, ci și o diminuare a călătoriilor pe distanțe mai mari. Această tendință negativă ridică semne de întrebare cu privire la încrederea publicului în serviciile feroviare, mai ales în contextul în care mulți pasageri reclamă întârzieri frecvente, confort scăzut și lipsa unor alternative moderne de transport.
Și mai sever afectat este segmentul transportului feroviar de marfă. Potrivit INS, volumul total al mărfurilor transportate în primul trimestru din 2025 a fost de doar 9,034 milioane de tone, cu 18,5% mai puțin decât în perioada similară din 2024. Aproape 80% din acest volum s-a realizat la nivel național, în timp ce singurul segment pe creștere a fost tranzitul, care a avansat spectaculos cu 47,7%.
Pe lista celor mai transportate mărfuri se află produsele rafinate din petrol și cocsul (26,5%), urmate de cărbune, țiței și gaze naturale (21,4%). Aceste diviziuni energetice domină clar piața transportului feroviar, însă cifrele generale indică un blocaj logistic și o scădere a cererii industriale.
Când vine vorba de parcursul mărfurilor – adică distanța totală parcursă de trenurile de marfă – cele mai mari ponderi au fost înregistrate de categoriile cocs și produse rafinate (36%), respectiv metale de bază și produse din metal (9,4%).
Datele INS arată clar că eficiența tehnico-economică a transportului feroviar s-a degradat în majoritatea aspectelor monitorizate. Printre cele mai afectate se numără:
parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă: scădere drastică de 30,4%, semn că trenurile circulă mai puțin sau cu mai puține vagoane.
vagoane încărcate intrate din străinătate: scădere cu 17,5%, indicând un declin al importurilor prin calea ferată.
parcursul locomotivelor pentru marfă: diminuat cu 14,9%, ceea ce reflectă o utilizare mai slabă a resurselor tehnice.
numărul vagoanelor încărcate pe rețeaua CFR: a scăzut cu 11,1%.
parcursul automotoarelor (trenuri diesel sau electrice fără locomotivă separată): s-a redus cu 5,6%.
viteza medie a trenurilor de pasageri: s-a redus cu 2,5%, în pofida promisiunilor de modernizare a infrastructurii.
greutatea medie brută a vagoanelor de marfă: a scăzut cu 2,1%, semnalând o eficiență mai mică pe transport.
Singurele evoluții pozitive raportate sunt creșterea timpului mediu de rulaj al vagoanelor de marfă (+23,5%) și creșterea ușoară a vitezei comerciale a trenurilor de marfă (+1,4%), dar aceste îmbunătățiri sunt marginale și nu reușesc să contrabalanseze tendința generală de declin.