Prima pagină » Fenomenul „set-jetting”: cum au ajuns filmele și serialele să sufoce destinațiile turistice

Fenomenul „set-jetting”: cum au ajuns filmele și serialele să sufoce destinațiile turistice

Fenomenul „set-jetting”: cum au ajuns filmele și serialele să sufoce destinațiile turistice
sursă foto: Town & Country Magazine

Fenomenul „set-jetting” devine din ce în ce mai cunoscut. De la „The White Lotus” și „Bridgerton” până la K-dramele coreene, destinațiile de filmare devin invadate de turiști. Deși poate fi benefic pentru economia fiecărei țări în parte, acest fenomen transformă vacanțele de vis în coșmaruri pentru localnici.

Cum a explodat fenomenul set-jetting

Pandemia, maratoanele de seriale pe platformele de streaming și ridicarea restricțiilor de călătorie au creat o nouă manie turistică: set-jetting. Termenul definește călătoriile către locațiile unde au fost filmate producții celebre sau care le-au inspirat.

Exemplul extrem este Hallstatt, un sat austriac cu doar 800 de locuitori. În plin sezon, localitatea atrage până la 10.000 de turiști pe zi. Majoritatea vin pentru a fotografia casele alpine și biserica ce ar fi inspirat peisajele filmului Disney „Frozen”.

sursă foto: The Times

Supărați de invazia constantă de vizitatori, locuitorii au ridicat chiar și un gard pentru a bloca vederea panoramică, în încercarea de a-și recăpăta liniștea.

Nu este un caz singular. Din Sicilia și până în Croația, serialele și filmele fac ca destinații mici să fie sufocate de vizitatori, fără ca infrastructura să facă față.

Când Hollywood-ul și streamingul schimbă turismul global

Set-jettingul nu este un fenomen nou. Noua Zeelandă atrage fani „Lord of the Rings” încă din anii 2000. Însă odată cu Netflix, HBO sau Disney+, amploarea a devenit globală.

Un raport Expedia din 2023 a arătat că 44% dintre turiștii internaționali își aleg destinațiile inspirându-se din filme și seriale, față de doar 15% influențați de rețelele sociale.

În Marea Britanie, 46% dintre respondenți au luat în calcul să viziteze locuri văzute într-o producție TV, iar 36% rezervaseră deja vacanțe.

Exemplele sunt numeroase:

  • Taormina, Sicilia, unde s-a filmat sezonul doi din „The White Lotus”, s-a transformat într-un magnet pentru turiști bogați.

sursă foto: Time for Sicily
  • Palatul Hampton Court, reședință istorică a lui Henric al VIII-lea, a devenit un punct fierbinte după succesul „Bridgerton”.

sursă foto: BBC
  • Serialul „Wednesday”, filmat la studiourile Buftea, a dus la o creștere a numărului de turiști în România.

sursă foto: Secret Romania
  • K-dramele coreene, precum „Crash Landing on You” sau „Queen of Tears”, au crescut masiv fluxurile turistice spre Elveția și Germania.

sursă foto: Netflix

Orașe sufocate de set-jetting

Problemele apar atunci când numărul de vizitatori explodează într-un timp scurt.

Hallstatt este inclus pe lista UNESCO și atrăgea deja milioane de turiști, mai ales din Asia. După lansarea „Frozen”, valurile de vizitatori au depășit toate limitele, obligând autoritățile să impună cote zilnice pentru autobuze și mașini.

Situația se repetă la Dubrovnik, în Croația, transformat în decor principal pentru „Game of Thrones”. Cu doar 41.000 de locuitori, orașul a primit aproape 1,5 milioane de turiști în 2019, adică 36 de turiști pentru fiecare localnic.

sursă foto: Villas in Croatia

Când turismul distruge natura

Un alt exemplu negativ este Maya Bay din Thailanda, locul unde s-a filmat „The Beach” cu Leonardo DiCaprio.

Plaja paradisiacă a fost invadată de mii de turiști zilnic, iar coralii au fost devastați de bărcile cu motor. Autoritățile au fost nevoite să închidă zona timp de patru ani pentru refacerea ecosistemului marin.

Din 2022, plaja a fost redeschisă, dar cu restricții stricte: număr limitat de vizitatori și interdicție de înot.

sursă foto: Review Flow – Into Film

Franța se pregătește de „efectul White Lotus”

Sezonul patru al serialului „The White Lotus” va fi filmat în Franța, iar autoritățile se tem că ar putea urma un nou val de overtourism.

Posibilele locații includ Paris, Megève sau Côte d’Azur, toate gazde ale hotelurilor Four Seasons, preferate de producători.

Franța a fost deja cea mai vizitată țară din lume în 2024, cu peste 100 de milioane de turiști. Zone precum Montmartre din Paris se confruntă deja cu proteste ale localnicilor împotriva „Disneyficării” cartierului.

La Cannes, primăria a anunțat restricții dure pentru navele de croazieră: începând cu 2026, numărul pasagerilor va fi limitat la 6.000 pe zi, iar până în 2030 vor fi interzise complet vasele cu peste 1.300 de persoane.

Alte articole importante
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Județul Harghita a fost inclus în selecția internațională TOP 100 Stories 2026, realizată de organizația Green Destinations, pentru un program care transformă gastronomia tradițională, produsele locale și obiceiurile comunităților în resurse pentru dezvoltarea turismului sustenabil. Recunoașterea, anunțată joi de Visit Harghita, evidențiază modul în care patrimoniul cultural poate fi valorificat turistic fără pierderea autenticității și […]
Starea de alertă la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie în noiembrie
Starea de alertă la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie în noiembrie
Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită cu 30 de zile, printr-o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, publicată miercuri seara în Monitorul Oficial. Decizia are la bază menținerea nivelurilor scăzute ale Dunării și riscurile pentru echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național, în condițiile în care repunerea în funcțiune a Unităților […]
Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină
Economie mondială
Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină
Ultima mare unitate din Europa care produce penicilină pe întregul lanț de fabricație, de la început până la produsul final, se confruntă cu un viitor incert din cauza concurenței chinezești și a costurilor ridicate de producție. Fabrica Sandoz din Kundl, Austria, este esențială pentru aprovizionarea europeană cu antibiotice, însă compania susține că activitatea sa nu […]
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Macroeconomie
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Vânzările de Black Friday din România ar putea ajunge în noiembrie 2026 la 2,8-2,9 miliarde de lei, echivalentul a 520-550 de milioane de euro, în creștere cu 7-10% față de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Avansul ar urma să fie determinat în principal de prețurile mai mari, nu de creșterea numărului de produse cumpărate, […]
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Macroeconomie
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană a scăzut ușor în 2025, iar România a coborât sub media europeană. Potrivit Eurostat, coeficientul Gini al UE a ajuns la 29,2, iar cel al României la 27,3, cu aproape zece puncte sub nivelul de acum un deceniu. Vestea bună ascunde însă un paradox: deși veniturile românilor sunt distribuite mai […]