Cererea globală de cupru riscă să depășească cu 30% oferta în următorii zece ani, avertizează Agenția Internațională pentru Energie (IEA), subliniind rolul crucial al acestui metal în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
IEA estimează că, fără măsuri rapide și coordonate, oferta de cupru va fi cu 30% sub necesarul global până în 2035. Acest metal este indispensabil pentru toate sistemele moderne de energie electrică, de la infrastructura rețelelor de transport la producția de energie regenerabilă și vehicule electrice.
Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a declarat pentru The Guardian:
„Va fi o provocare majoră. Este momentul să dăm alarma.”
El a cerut țărilor dezvoltate să își consolideze capacitățile de rafinare pentru cupru și alte metale esențiale și să colaboreze cu statele în curs de dezvoltare pentru a asigura lanțuri de aprovizionare sigure.
Deși resursele de cupru sunt extrase din Africa, Australia și America Latină, China rafinează peste 70% din cele mai importante 20 de minerale critice pentru sectorul energetic. Această dependență a crescut în ultimii ani, chiar dacă prețurile multor minerale au scăzut față de vârfurile din perioada pandemiei.
„Diversificarea este cheia”, a mai spus oficialul IEA pentru jurnaliștii britanici. El a arătat că țări precum Marea Britanie, Europa, Japonia, SUA și Coreea de Sud dețin tehnologia, iar Africa și America Latină dispun de resursele necesare. Colaborarea internațională este esențială pentru a diminua riscurile de blocaj și volatilitate a prețurilor, precum cele din 2021.
Directorul IEA a insistat că piețele nu pot rezolva singure problema.
„Sunt necesare politici guvernamentale pentru a sprijini noii jucători de pe piață.”
Acest lucru ar putea ajuta la diversificarea lanțului global de aprovizionare și la prevenirea unor creșteri abrupte ale costurilor, care ar putea constitui „cel mai mare obstacol pentru tranziția verde”.
Un alt aspect critic este durata necesară pentru dezvoltarea noilor mine:
„De la descoperirea unui zăcământ până la producția efectivă de cupru trec, în medie, 17 ani,” a explicat Birol.
El a avertizat că orice creștere a costurilor ar putea întârzia și mai mult tranziția energetică și ar amplifica presiunile asupra economiei globale. Totuși, Birol consideră că un deficit major nu este inevitabil:
„Putem atenua această criză dacă acționăm rapid, aducând rapid pe piață noi proiecte, folosind cupru sau substituenți precum aluminiul.”
Extinderea rapidă a rețelelor de electricitate din China și producția de componente pentru energie solară și eoliană au alimentat creșterea cererii de cupru. În paralel, cererea pentru alte minerale critice, precum litiul, a crescut cu aproape 30% doar anul trecut.
IEA avertizează că orice întrerupere a aprovizionării cu minerale critice ar putea afecta nu doar tranziția energetică, ci și competitivitatea industrială globală.
„Un șoc prelungit de aprovizionare cu metale pentru baterii ar putea duce la creșterea prețului mediu al bateriilor cu până la 40-50%,” se arată în raport.
Fără investiții rapide, politici publice ferme și cooperare internațională, deficitul de cupru riscă să devină una dintre cele mai mari piedici în calea decarbonizării globale și a transformării sistemelor energetice.