Prima pagină » Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035

Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035

ANALIZĂ
Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035
sursă foto: Shutterstock

Un nou raport al World Travel & Tourism Council (WTTC) avertizează că, deși sectorul turismului și al călătoriilor va susține o treime din locurile de muncă de pe glob în următorul deceniu, lipsa forței de muncă ar putea bloca această creștere spectaculoasă.

Industria turismului aflată la apogeu: creștere accelerată și cerere uriașă de personal

Conform raportului publicat pe 30 septembrie 2025 de World Travel & Tourism Council (WTTC), turismul și călătoriile rămân un motor esențial pentru ocuparea forței de muncă la nivel global.

Datele arată că în 2024, acest sector a susținut un record de 357 de milioane de posturi la nivel mondial. În 2025, cifra este așteptată să ajungă la 371 de milioane, iar până în 2035, vor fi create 91 de milioane de locuri de muncă suplimentare.

Acest avans uriaș înseamnă că turismul va fi responsabil pentru o treime din creșterea netă a angajărilor globale. Dar această expansiune nu vine fără provocări majore: cererea de personal va depăși oferta cu peste 43 de milioane de oameni.

Deficitul global estimat pentru 2035 reprezintă o diferență de 16% între cerere și ofertă. Iar în ospitalitate, decalajul va fi chiar mai sever, ajungând la 18%, echivalentul a 8,6 milioane de locuri de muncă neocupate.

Criza resurselor umane: forța de muncă insuficientă și efectele pandemiei

Raportul subliniază că problema este alimentată de mai mulți factori:

  • scăderea populației active, un fenomen demografic tot mai accentuat

  • migrarea forței de muncă către sectoare considerate mai stabile

  • și efectele pandemiei COVID-19, când milioane de angajați au părăsit domeniul turismului și nu s-au mai întors

Gloria Guevara, CEO interimar al WTTC, a explicat că pandemia a reprezentat un punct de cotitură:

Muncitorii au plecat din turism atunci când sectorul s-a blocat complet în timpul COVID. Acum, în condițiile în care șomajul scade la nivel global și populația aptă de muncă se restrânge, presiunea asupra forței de muncă disponibile crește dramatic. Impactul este resimțit mai ales în domeniile cu expansiune rapidă, cum este turismul.

Raportul mai arată că joburile considerate „necalificate” vor fi cele mai expuse crizei de personal. Până la 20 de milioane de posturi din această categorie ar putea rămâne neocupate, chiar și într-o eră a automatizării și a inteligenței artificiale. Explicația este simplă: anumite servicii nu pot fi replicate de roboți, iar interacțiunea umană rămâne vitală pentru experiența turistului.

De la oportunitate la risc: cum se pregătește industria pentru 2035

În fața acestor perspective, WTTC cere măsuri urgente de planificare a forței de muncă.

Acest raport este un apel la acțiune. Doar prin colaborare între guverne, instituții de educație și mediul privat putem răspunde provocărilor și menține turismul ca unul dintre cele mai atractive sectoare pentru noile generații”, a declarat Guevara.

Printre soluțiile propuse se află:

  • atragerea tinerilor prin prezentarea diversității și oportunităților din turism

  • programe de leadership și cariere clare pentru fidelizarea angajaților

  • politici de incluziune și diversitate pentru creșterea retenției

  • investiții în alfabetizare digitală și practici sustenabile

  • flexibilizarea modului de lucru, inclusiv prin recrutarea de personal din străinătate sau prin contracte part-time

Toate aceste măsuri urmăresc reducerea presiunii pe termen lung și asigurarea unei baze solide de resurse umane pentru un sector care contribuie masiv la PIB-ul global.

Impactul economic: ce riscă lumea dacă deficitul nu este acoperit

Dacă lipsa forței de muncă va continua să crească, consecințele vor fi majore. Un deficit de peste 43 de milioane de angajați va însemna:

  • scăderea calității serviciilor oferite turiștilor

  • supraîncărcarea personalului existent, cu efecte asupra sănătății și productivității

  • stagnarea sau chiar scăderea veniturilor în multe regiuni dependente de turism

Ospitalitatea, transporturile aeriene, agențiile de turism și atracțiile culturale vor fi direct afectate. Iar țările unde turismul reprezintă o parte semnificativă din economie – de la statele mediteraneene la destinații exotice – riscă să piardă miliarde de dolari din lipsa personalului.

Turismul, între automatizare și nevoia de oameni

Deși inteligența artificială și digitalizarea transformă industria, raportul WTTC subliniază un aspect esențial: tehnologia nu poate înlocui complet factorul uman.

Un exemplu este interacțiunea dintre turiști și angajați din hoteluri, restaurante sau centre de vizitare, unde ospitalitatea autentică și contactul direct sunt de neînlocuit. La fel, ghizii locali, organizatorii de evenimente și personalul din transportul turistic rămân indispensabili.

Alte articole importante
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
Piață de Capital - Fonduri
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
România a înregistrat în ultimul deceniu și jumătate cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană, însă diferențele față de media europeană rămân semnificative, iar inegalitățile de venit continuă să fie ridicate, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Datele Eurostat, prelucrate în cadrul raportului, indică o evoluție puternică […]