Prima pagină » Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035

Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035

ANALIZĂ
Turismul și călătoriile vor genera 91 de milioane de noi locuri de muncă până în 2035
sursă foto: Shutterstock

Un nou raport al World Travel & Tourism Council (WTTC) avertizează că, deși sectorul turismului și al călătoriilor va susține o treime din locurile de muncă de pe glob în următorul deceniu, lipsa forței de muncă ar putea bloca această creștere spectaculoasă.

Industria turismului aflată la apogeu: creștere accelerată și cerere uriașă de personal

Conform raportului publicat pe 30 septembrie 2025 de World Travel & Tourism Council (WTTC), turismul și călătoriile rămân un motor esențial pentru ocuparea forței de muncă la nivel global.

Datele arată că în 2024, acest sector a susținut un record de 357 de milioane de posturi la nivel mondial. În 2025, cifra este așteptată să ajungă la 371 de milioane, iar până în 2035, vor fi create 91 de milioane de locuri de muncă suplimentare.

Acest avans uriaș înseamnă că turismul va fi responsabil pentru o treime din creșterea netă a angajărilor globale. Dar această expansiune nu vine fără provocări majore: cererea de personal va depăși oferta cu peste 43 de milioane de oameni.

Deficitul global estimat pentru 2035 reprezintă o diferență de 16% între cerere și ofertă. Iar în ospitalitate, decalajul va fi chiar mai sever, ajungând la 18%, echivalentul a 8,6 milioane de locuri de muncă neocupate.

Criza resurselor umane: forța de muncă insuficientă și efectele pandemiei

Raportul subliniază că problema este alimentată de mai mulți factori:

  • scăderea populației active, un fenomen demografic tot mai accentuat

  • migrarea forței de muncă către sectoare considerate mai stabile

  • și efectele pandemiei COVID-19, când milioane de angajați au părăsit domeniul turismului și nu s-au mai întors

Gloria Guevara, CEO interimar al WTTC, a explicat că pandemia a reprezentat un punct de cotitură:

Muncitorii au plecat din turism atunci când sectorul s-a blocat complet în timpul COVID. Acum, în condițiile în care șomajul scade la nivel global și populația aptă de muncă se restrânge, presiunea asupra forței de muncă disponibile crește dramatic. Impactul este resimțit mai ales în domeniile cu expansiune rapidă, cum este turismul.

Raportul mai arată că joburile considerate „necalificate” vor fi cele mai expuse crizei de personal. Până la 20 de milioane de posturi din această categorie ar putea rămâne neocupate, chiar și într-o eră a automatizării și a inteligenței artificiale. Explicația este simplă: anumite servicii nu pot fi replicate de roboți, iar interacțiunea umană rămâne vitală pentru experiența turistului.

De la oportunitate la risc: cum se pregătește industria pentru 2035

În fața acestor perspective, WTTC cere măsuri urgente de planificare a forței de muncă.

Acest raport este un apel la acțiune. Doar prin colaborare între guverne, instituții de educație și mediul privat putem răspunde provocărilor și menține turismul ca unul dintre cele mai atractive sectoare pentru noile generații”, a declarat Guevara.

Printre soluțiile propuse se află:

  • atragerea tinerilor prin prezentarea diversității și oportunităților din turism

  • programe de leadership și cariere clare pentru fidelizarea angajaților

  • politici de incluziune și diversitate pentru creșterea retenției

  • investiții în alfabetizare digitală și practici sustenabile

  • flexibilizarea modului de lucru, inclusiv prin recrutarea de personal din străinătate sau prin contracte part-time

Toate aceste măsuri urmăresc reducerea presiunii pe termen lung și asigurarea unei baze solide de resurse umane pentru un sector care contribuie masiv la PIB-ul global.

Impactul economic: ce riscă lumea dacă deficitul nu este acoperit

Dacă lipsa forței de muncă va continua să crească, consecințele vor fi majore. Un deficit de peste 43 de milioane de angajați va însemna:

  • scăderea calității serviciilor oferite turiștilor

  • supraîncărcarea personalului existent, cu efecte asupra sănătății și productivității

  • stagnarea sau chiar scăderea veniturilor în multe regiuni dependente de turism

Ospitalitatea, transporturile aeriene, agențiile de turism și atracțiile culturale vor fi direct afectate. Iar țările unde turismul reprezintă o parte semnificativă din economie – de la statele mediteraneene la destinații exotice – riscă să piardă miliarde de dolari din lipsa personalului.

Turismul, între automatizare și nevoia de oameni

Deși inteligența artificială și digitalizarea transformă industria, raportul WTTC subliniază un aspect esențial: tehnologia nu poate înlocui complet factorul uman.

Un exemplu este interacțiunea dintre turiști și angajați din hoteluri, restaurante sau centre de vizitare, unde ospitalitatea autentică și contactul direct sunt de neînlocuit. La fel, ghizii locali, organizatorii de evenimente și personalul din transportul turistic rămân indispensabili.

Alte articole importante
Cum fac țările față șocului energetic provocat de războiul cu Iranul
Cum fac țările față șocului energetic provocat de războiul cu Iranul
Tot mai multe țări adoptă măsuri neobișnuite pentru a face față șocului energetic provocat de războiul cu Iranul. Guvernele încearcă să limiteze efectele asupra economiei și asupra prețurilor la energie, într-un context marcat de tensiuni pe piețele internaționale ale petrolului și combustibililor. Războiul cu Iranul provoacă un șoc energetic la nivel mondial. Ce măsuri iau […]
Bursa de Valori București a adăugat peste 4 miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. Unele acțiuni au urcat puternic
Bursa de Valori București a adăugat peste 4 miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. Unele acțiuni au urcat puternic
Piața de capital din România a încheiat săptămâna trecută cu un bilanț pozitiv, capitalizarea totală a companiilor listate crescând cu peste 4 miliarde de lei. Evoluția indică o consolidare a valorii companiilor tranzacționate la Bursa de Valori București, chiar dacă activitatea de tranzacționare a fost mai redusă comparativ cu perioada precedentă. Datele publicate de Bursa […]
Regulile europene pentru criptomonede pun presiune pe România. ASF avertizează că lipsa specialiștilor poate întârzia aplicarea MiCA
Regulile europene pentru criptomonede pun presiune pe România. ASF avertizează că lipsa specialiștilor poate întârzia aplicarea MiCA
Implementarea noului cadru european pentru piața cripto riscă să creeze dificultăți serioase în România, în condițiile în care autoritățile de supraveghere nu au încă suficiente resurse și expertiză tehnică pentru a gestiona complexitatea noilor reguli. Potrivit prim-vicepreședintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Gabriel Ioan Avrămescu, Regulamentul european MiCA va transforma profund piața activelor digitale, însă România […]
Atac cu drone la aeroportul din Dubai. Zborurile au fost reluate parțial după incendiul provocat la un rezervor de combustibil
Atac cu drone la aeroportul din Dubai. Zborurile au fost reluate parțial după incendiul provocat la un rezervor de combustibil
Traficul aerian la Aeroportul Internațional Dubai a fost perturbat serios după ce un atac cu drone a lovit o instalație de combustibil din apropierea aeroportului, provocând un incendiu și suspendarea temporară a zborurilor. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat însă că activitatea aeriană a fost reluată treptat, cu un program limitat de curse. Incidentul […]
Războiul din Orientul Mijlociu ar putea scumpi mâncarea în Europa. Efectul pornește de la petrol și ajunge în supermarket
Războiul din Orientul Mijlociu ar putea scumpi mâncarea în Europa. Efectul pornește de la petrol și ajunge în supermarket
Un nou conflict militar riscă să lovească direct buzunarele europenilor. Dacă tensiunile dintre SUA, Israel și Iran continuă, iar traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne blocat sau limitat, prețurile la alimente ar putea începe să crească în următoarele luni. Economiștii avertizează că scumpirea combustibililor și a îngrășămintelor ar putea declanșa un efect în lanț în întregul […]
Ucraina în plin război, dar cu economie pe creștere. Paradoxul care pune România într-o lumină neașteptată
Ucraina în plin război, dar cu economie pe creștere. Paradoxul care pune România într-o lumină neașteptată
Economia Ucrainei continuă să funcționeze în condiții extreme, în plin război cu Rusia, susținută de sprijin financiar internațional masiv și de mobilizarea resurselor interne. În mod paradoxal, prognozele economice pentru anul 2026 arată că statul aflat sub bombardamente ar putea avea o creștere economică mai rapidă decât România, țară membră a Uniunii Europene și aflată […]