Ultima vară de pace? Franța nu pare pregătită să-și „trimită fii la luptă”

În timp ce unii oficiali vorbesc despre „ultima vară de pace”, Franța descoperă, brusc, care ar putea fi costurile reale ale războiului. Cele mai recente avertismente militare au scos societatea franceză din confortul ultimelor decenii. Amenințarea rusă și faptul că există nenumărate incertitudini cu privire la America obligă Franța să-și pună în discuție fragilitatea propriului confort strategic. Nouă viziune ar putea include ceva greu de imaginat până acum: conscripția și sacrificiul militar.

Un șoc care sparge o liniște lungă de decenii

În iunie 2024, la peste doi ani după invazia Rusiei, Dmytro Kuleba era profund abătut, scrie Financial Times. Ucraina pierdea zeci de mii de soldați și orice discuție era tensionată. Jurnaliștii l-au întrebat ce crede despre atitudinea Europei, iar răspunsul lui Kuleba a fost tăios și lucid. A spus că Europa nu va înțelege cu adevărat războiul până când nu îi va simți prețul sub piele. Că mobilizarea va lovi direct familiile.

Kuleba nu a fost profet, dar ar putea să devină. Amenințarea s-a strecurat, dintr-o dată, în dezbaterea publică franceză, imediat după discursul generalului Fabien Mandon. Îmbrăcat în uniforma forțelor aeriene, acesta a avertizat că Rusia se pregătește pentru un conflict cu „națiunile europene” până în 2030. A spus că războiul nu a dispărut din Europa și că Franța trebuie să accepte costuri reale pentru a-și apăra identitatea. Dacă Franța ezită, a adăugat el, și dacă acestea ezitări ar fi doar pentru că nu poate concepe că și-ar putea pierde fiii, atunci riscul devine critic.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Avertismentul lui Mandon se adaugă mesajellor tot mai dure ale liderilor europeni, reacții la intensificarea războiului hibrid purtat de Rusia. În aceeași săptămână, ministrul apărării din Germania spunea, într-un discurs adresat publicului larg, că „e posibil să fi trăit ultima vară liniștită”. Șeful armatei germane a încercat să-și convingă concetățenii că Bundeswehr poate „lupta oricând, și diseară”. În Franța însă, faptul că un oficial militar a folosit expresia „copiii noștri” a declanșat panica, pentru că a evocat într-un mod direct spectrul conscripției.

Francezii sunt sensibili la ideea de sacrificiu

A fost un apel către „copiii Patriei”, dar Franța nu trăiește în secolul XVIII. Suntem în secolul XXI. Mandon a atins un nerv sensibil, iar reacția a fost explozivă, mai ales pe extremele politice. Stânga radicală l-a acuzat de militarism, iar Jean-Luc Mélenchon a spus că declarația „marchează începutul luptei”. A insistat că Franța nu dorește război, dar că acesta ar putea să nu fie evitabil.

Talk-show-urile au inflamat la nesfârșit dezbaterea, iar rețelele sociale au disecat fiecare nuanță. Ministrul apărării și președintele Emmanuel Macron au fost obligați să îl susțină public pe șeful armatei. Acesta a apărut, ulterior, la televiziune pentru a clarifica că acești „copii” la care s-a referit înseamnă soldați, nu civili. Macron a adăugat că nimeni nu va fi trimis să moară în tranșeele Donbasului. Franța, însă, trebuie să arate că nu este slabă.

În Franța se discută de război, moarte și sacrificiu…

O țară care a trăit în pace de 80 de ani discută, brusc, despre război, moarte și sacrificiu. Sprijinul public pentru Ucraina rămâne unul ridicat, însă conflictul a fost perceput până acum ca o posibilitate îndepărtată. Francezii își iubesc armata, dar această afecțiune se exprimă mai ales pe 14 iulie, la parada de pe Champs-Élysées.

Francezii se simt în siguranță cu o armată de peste 200.000 de oameni și cu o capacitate nucleară autonomă. Faptul că au fost trimise trupe în Sahel sau Orientul Mijlociu nu a ridicat probleme, chiar dacă au existat victime. Acelea au fost războaie alese liber, spune expertul Thomas Gomart. Ucraina schimbă totul, deoarece este o confruntare de necesitate și obligă Franța să înțeleagă ce ar putea să însemne să treci de la zece morți pe an, la o mie pe zi.

Un continent se confruntă cu realitatea: America are rezerve

Europa este forțată să accepte o realitate nouă: problema Rusiei va trebui soluționată fără garanția necondiționată a protecției americane. Washingtonul, considerat mult timp un scut ultim, își mută atenția în altă parte. Revizuirea strategică a Franței, publicată în iulie, a identificat Rusia ca pe o amenințare fără precedent. Documentul a fost, însă, mult mai vag în ceea ce privește retragerea graduală a Statelor Unite din ecuația europeană. De atunci, situația s-a înrăutățit, iar incertitudinea a crescut în toate capitalele europene.

Urmând tendința continentală – vizibilă mai ales în Germania, unde tinerii de 18 ani vor primi un chestionar care va evalua dacă sunt sau nu apți pentru serviciul militar -, Macron propune un nou serviciu militar voluntar. Un serviciu plătit, de zece luni. Obiectivul este întărirea armatei active și revitalizarea legăturii simbolice dintre societate și apărare. Împinși în afara zonei de confort de Vladimir Putin și Donald Trump, francezii încep să înțeleagă consecințele profeției lui Kuleba, mai scrie sursa citată.