Ultima vară de pace? Franța nu pare pregătită să-și „trimită fii la luptă”

În timp ce unii oficiali vorbesc despre „ultima vară de pace”, Franța descoperă, brusc, care sunt costurile reale ale războiului. Cele mai recente avertismente militare  au scos societatea din confortul ultimelor decenii. Amenințarea rusă și faptul că America aduce incertitudini obligă Franța să pună în discuție fragilitatea propriului confort strategic, pentru a construi o nouă strategie, care ar putea include ceva greu de imaginat până acum: conscripția și sacrificiul militar.

Un șoc care sparge liniștea strategică

În iunie 2024, la peste doi ani după invazia Rusiei, Dmytro Kuleba era profund abătut, scrie Financial Times. Ucraina pierdea zeci de mii de soldați. Orice discuție era dominată de tensiuni. Jurnaliștii l-au întrebat ce crede despre atitudinea Europei, iar răspunsul lui Kuleba a fost tăios și lucid. A spus că Europa nu va înțelege războiul până când nu îi va simți prețul sub piele. Că mobilizarea va lovi direct familiile.

Kuleba nu a fost profet, dar ar putea să devină. Amenințarea s-a strecurat, dintr-o dată, în dezbaterea publică franceză, imediat după discursul generalului Fabien Mandon. Îmbrăcat în uniforma forțelor aeriene, acesta a avertizat că Rusia se pregătește pentru un conflict cu „națiunile europene” până în 2030. A spus că războiul nu a dispărut din Europa, iar Franța trebuie să accepte costuri reale pentru a-și apăra identitatea. Dacă Franța ezită, a adăugat el, și dacă acestea ezitări ar fi doar pentru că nu poate concepe că și-ar putea pierde fiii, atunci riscul devine critic.

Creierul uman are cinci ”ere”, iar maturitatea reală se produce abia după 30 de ani

18:30

„AI vegans”, generația care spune nu chatboților: tinerii refuză realitatea virtuală și vor o viață fără inteligență artificială

16:16

Avertismentul lui Mandon este în concordanță cu mesajele tot mai dure ale liderilor europeni, în fața intensificării războiului hibrid purtat de Rusia. În aceeași săptămână, ministrul apărării din Germania spunea, într-un discurs adresat publicului larg, că „e posibil să fi trăit ultima vară liniștită”. Șeful armatei germane a încercat chiar să-și convingă concetățenii că Bundeswehr poate „lupta oricând, și diseară”. În Franța însă, faptul că un oficial militar a folosit expresia „copiii noștri” a declanșat panica, pentru că a evocat într-un mod ilustrativ și direct spectrul conscripției.

Nerăbdarea franceză față de ideea sacrificiului

Totul începe cu un apel către „copiii Patriei”, dar Franța nu trăiește în secolul XVIII. Suntem în secolul XXI. Mandon a atins un nerv sensibil, iar reacția a fost explozivă pe extremele politice. Stânga radicală l-a acuzat de militarism, iar Jean-Luc Mélenchon a spus că declarația „marchează începutul luptei”. A insistat că Franța nu dorește război, dar că acesta nu este inevitabil.

Talk-show-urile au inflamat la nesfârșit dezbaterea, iar rețelele sociale au făcut ca fiecare nuanță să pară explozivă. Istorici francezi au discutat de ce cultura națională glorifică eroismul în înfrângere, inclusiv ideea pierderii propriilor fii. Ministrul apărării și președintele Emmanuel Macron au fost obligați să îl susțină public pe șeful armatei. Acesta a apărut la televiziune pentru a clarifica că acești „copii” la care s-a referit înseamnă soldați, nu civili. Macron a adăugat că nimeni nu va fi trimis să moară în tranșeele Donbasului, dar Franța trebuie să arate că nu este slabă.

În Franța se discută de război, moarte și sacrificiu…

Brusc, o țară aflată în pace de 80 de ani discută deschis despre război, moarte și sacrificiu. Sprijinul public pentru Ucraina rămâne unul ridicat, însă conflictul a fost perceput până acum ca o tragedie îndepărtată. Francezii își iubesc armata, dar această afecțiune se exprimă mai ales pe 14 iulie, la parada de pe Champs-Élysées.

Francezii se simt în siguranță cu o armată de peste 200.000 de oameni și cu o descurajare nucleară autonomă. Trimiterea trupelor în Sahel sau Orientul Mijlociu nu a ridicat probleme, chiar dacă au existat victime. Dar, după cum spune expertul Thomas Gomart, acelea au fost războaie alese liber. Ucraina schimbă totul, deoarece este o confruntare de necesitate și obligă Franța să înțeleagă ce înseamnă trecerea de la zece morți pe an la o mie pe zi.

Un continent confruntat cu realitatea rezervelor Americii

Europa este forțată să accepte o realitate nouă: problema Rusiei va trebui soluționată fără garanția necondiționată a protecției americane. Washingtonul, considerat mult timp scutul ultim, își mută atenția în altă parte. Revizuirea strategică a Franței, publicată în iulie, a identificat Rusia ca pe o amenințare fără precedent. Documentul a fost, însă, mult mai vag în ceea ce privește retragerea graduală a Statelor Unite din ecuația europeană. De atunci, situația s-a înrăutățit, iar incertitudinea a crescut în toate capitalele europene.

Urmând tendința continentală – vizibilă mai ales în Germania, unde tinerii de 18 ani vor primi un chestionar despre aptitudinea pentru serviciul militar -, Macron propune un nou serviciu militar voluntar, plătit, de zece luni. Obiectivul este întărirea armatei active și revitalizarea legăturii simbolice dintre societate și apărare. Împinși în afara zonei de confort de Vladimir Putin și Donald Trump, francezii încep să înțeleagă consecințele profeției lui Kuleba, mai scrie sursa citată.