Un producător de drone kamikaze și tehnologii subacvatice a devenit cel mai valoros start-up din Germania, cu o evaluare de 12 miliarde de euro

Helsing, compania din München specializată în producere de drone kamikaze, a devenit cel mai valoros start-up din Germania, cu o evaluare de 12 miliarde de euro după ultima rundă de finanțare din iunie 2025. Considerată mult timp o companie discretă, Helsing a oferit recent o privire rară asupra tehnologiilor și viziunii sale inovatoare în domeniul armamentului modern, scrie Der Spiegel.

Un sediu discret cu tehnologie de ultimă oră

Sediul Helsing se află într-o clădire clasică din cărămidă roșie în München, iar prin ferestrele mari se pot observa imprimante 3D în funcțiune, semn al unei producții avansate. Sălile de ședințe poartă nume inspirate din munți celebri, de la Drakensberge din Lesotho până la Großglockner din Austria, reflectând aspirațiile înalte ale fondatorilor. Deși compania a atins un vârf economic impresionant, sediul său păstrează o atmosferă sobră și modestă.

Un start-up diferit: software, inteligență artificială și armament

Fondată în 2021 de Gundbert Scherf, Torsten Reil și Niklas Köhler, Helsing nu este un start-up obișnuit. Accesul în sediu este strict controlat, cu uși securizate și semne precum „Helsing Confidential”. Compania se poziționează ca o „fabrică” de software și inteligență artificială pentru aplicații militare, fiind parte a așa-numitei industrii „New Defence” – o nouă generație a sectorului de apărare.

Adevăratul motiv pentru care Trump le impune tratate comerciale țărilor asiatice: blocarea Chinei de a le folosi ca intermediare pentru produsele trimise în SUA

22:00

Oamenii preferă sprijinul emoțional uman în locul celui oferit de AI

21:24

Până recent, Helsing a fost foarte discretă, limitându-se la comunicate de presă și apariții la conferințe. Miercuri, însă, a deschis porțile jurnaliștilor pentru a-și prezenta viziunea și câteva modele de produse, atrăgând reporteri din Marea Britanie, Danemarca, Suedia și Ucraina.

Originea și motivația fondatorilor

Gundbert Scherf, fost consilier special al Ministerului Apărării și consultant la McKinsey, povestește că de peste zece ani se gândește la noile provocări în apărarea societăților libere. Împreună cu ceilalți fondatori, au fost convinși încă de la început că democrațiile europene sunt „atacate” de amenințări noi și că este nevoie de o companie tehnologică europeană care să contracareze aceste pericole.

Provocările inițiale în obținerea finanțării

Fondatorii au identificat devreme schimbările profunde pe care tehnologiile noi le aduc în conflictele militare, cum ar fi utilizarea dronelor autonome și asistate de inteligență artificială, capabile să înfrunte sisteme de armament scumpe, precum tancurile. Utilizarea senzorilor face câmpul de luptă „transparent”, iar platformele AI permit luarea deciziilor rapide și eficiente, accelerând ceea ce militarii numesc „lanțul de ucidere”.

La început, în 2021, mulți au privit cu scepticism ideea, crezând că după primul mandat Trump lucrurile se vor normaliza. Acea perioadă a fost însă înaintea invaziei rusești în Ucraina, unde războiul modern și rolul dronelor au devenit evidente pe ambele părți ale conflictului.

Torsten Reil, cofondator, a explicat că mobilizarea capitalului inițial a fost dificilă. Primele 8,5 milioane de euro au venit de la investitori privați și family offices din Europa, printre care și Daniel Ek, fondatorul Spotify. Invazia Rusiei a schimbat radical climatul investițional, iar companii ca Helsing, Quantum Systems, Arx Robotics sau Stark Defence au intrat într-un adevărat val de interes și creștere.

Ambiții mari și soluții inovatoare pentru toate domeniile militare

Fondatorii au un nivel ridicat de încredere și ambiție.

„Încercăm să rezolvăm problemele centrale din toate domeniile militare”, a spus Scherf jurnaliștilor germani, referindu-se la operațiuni pe uscat, pe apă și în aer.

Reil adaugă: „Am vrut de la început să demonstrăm că în Europa se poate construi o companie mare, cu relevanță geopolitică, care să fie lider global și să atragă cei mai buni experți din întreaga lume.”

Niklas Köhler vorbește despre dorința de a crea un adevărat „campion” european în domeniu.

Tehnologia subacvatică: un „glider” silențios ca un torpilă fără elice

Într-o cameră fără ferestre, o angajată a Helsing prezintă un dispozitiv negru, subțire, asemănător unei torpile, dar fără elice. Este un „glider” subacvatic, parte din platforma „Lura”, unul dintre cele mai noi proiecte ale companiei. Aceste vehicule subacvatice autonome, numite SG-1 Fathom, măsoară aproape doi metri și sunt echipate cu senzori care le permit să se scufunde silențios până la 300 de metri adâncime, pentru perioade de până la trei luni, folosind doar deplasarea internă a greutăților.

Un videoclip prezentat de Amelia Gould, expertă în domeniul maritim al Helsing, evidențiază amenințările actuale în Marea Baltică, Marea Nordului și Pacific, precum sabotajele asupra cablurilor de date și energie sau lansările de rachete de pe submarine rusești. Construcția rapidă a unor noi submarine și fregate nu poate ține pasul cu aceste pericole, motiv pentru care Helsing dezvoltă această tehnologie împreună cu parteneri.

Inteligența artificială în serviciul apărării subacvatice

Datele acustice colectate de glideri sunt transmise platformei AI „Lura” a Helsing, care a fost antrenată cu terabytes de date acustice subacvatice pentru a identifica și localiza sursele sunetelor. Compania afirmă că sistemul este de 40 de ori mai rapid decât operatorii umani și recunoaște corect semnăturile acustice în 90% din cazuri.

Testele au fost realizate, printre altele, în largul coastei orașului Plymouth din Marea Britanie, unde se intenționează și construirea unei fabrici pentru producția acestor glideri. Helsing poartă discuții cu mai multe marine militare, inclusiv cu Royal Navy și marina germană, pentru implementarea acestui sistem avansat de recunoaștere subacvatică.