Comunitatea franceză de afaceri avertizează asupra riscului de recesiune. „Doar consumul susține în acest moment creșterea economică a Franței”

Comunitatea de afaceri din Franța avertizează că haosul politic din țară ar putea antrena consecințe economice grave și acuză lipsa de certitudine și de consens politic privind modul în care s-ar putea repara finanțele publice. Guvernul francez ar putea să cadă, pe 8 septembrie, pentru a treia oară într-o perioadă de puțin peste un an. Politicile de austeritate propuse de Bayrou – reducerea deficitului prin economii masive, eliminarea unor sărbători publice și înghețarea cheltuielilor sociale – întâmpină opoziție atât publică, cât și politică. Premierul François Bayrou urmează să se confrunte cu un vot de încredere asupra planului său de a reduce deficitul aflat în creștere, iar scenariul principal în mediul de afaceri este că va pierde acest pariu, scrie Financial Times.

Bayrou a cerut, săptămâna trecută, votul de încredere în Parlament. Totuși, mișcarea pare să se fi întors împotriva lui, având în vedere că partidele de opoziție au anunțat că intenționează să îl demită. Liderul socialiștilor de centru-stânga, Olivier Faure, a declarat, vineri, că partidul său este pregătit să guverneze. „Am terminat cu amenințările de tip Bayrou și cu apocalipsa”, a spus Faure. Patrick Martin, președintele organizației patronale Medef, a avertizat că „riscul de recesiune” în Franța este real, subliniind că țara se află deja „într-o situație foarte precară”.

„Carnetele de comenzi se subțiază, tarifele apasă asupra încrederii și adăugăm din nou un risc tipic francez”, le-a declarat el jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de afaceri. „Toate aceastea reprezintă, indiscutabil, un nou risc pentru creștere”.

FMI avertizează UE: Inteligența artificială poate accelera creșterea, dar poate adânci dezechilibrele economice

08:30

Japonia majorează dobânda la 1,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani

16:50

Foto Unsplash

„Doar consumul susține în acest moment creșterea economică a Franței”

Criza politică a speriat și piețele financiare, împingând costurile de împrumut pe 10 ani ale Franței peste 3,5% săptămâna trecută, aproape de un maxim atins după criza datoriilor din zona euro. Alexandre Bompard, director general al lanțului de retail Carrefour, a întărit îngrijorările lui Martin.

„Doar consumul susține în acest moment creșterea economică a Franței”, a spus el. „Incertitudinea este cel mai rău lucru pentru consumatori… Cu cât există mai multă incertitudine, cu atât riscul unui impact puternic este mai mare”.

Managerii și antreprenorii au reacționat cu un amestec de exasperare și resemnare la ultimele turbulențe: mulți critică zona politică pentru eșecul de a aborda povara datoriilor tot mai mari și un deficit prognozat să ajungă la 5,4% din PIB anul acesta. Un executiv de top al unei companii din Cac 40 a spus că, deși există un „consens economic” asupra necesității de a rezolva problemele, nu există niciun „consens politic” privind modul în care s-ar putea face acest lucru.

„Când există incertitudine, oamenii tind să amâne problema și să își pună sub semnul întrebării planurile”, a spus el, menționând că mulți dintre clienți au amânat proiecte încă de la alegerile anticipate de anul trecut.

„Avem instabilitate guvernamentală de 18 luni”, a spus Guillaume Borie, directorul AXA France, companie de servicii financiare. „Liderii de afaceri au nevoie de claritate pentru a putea planifica investițiile necesare”.

„Era haos înainte — acum e un haos și mai mare”

Bayrou a preluat funcția în decembrie, după ce guvernul lui Michel Barnier a fost îndepărtat, printr-o moțiune de cenzură. El a convocat votul din 8 septembrie ca o modalitate de a-și consolida mandatul și de a trece un pachet de 44 miliarde de euro de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, pentru a reduce deficitul din bugetul de anul viitor. Alexandre Saubot, președintele organizației patronale France Industrie, estimează că pariul premierului a făcut ca negocierile bugetare deja „de coșmar” să devină și mai complicate. „Era haos înainte — acum e un haos și mai mare”, a spus el.

Catherine MacGregor, directorul general al grupului energetic Engie, a declarat: „O afacere are nevoie de stabilitate și coerență. Sunt uneori uimită să văd cât de puțin înțeleg aleșii noștri acest principiu și ce mare avantaj competitiv poate reprezenta acest lucru”.

Foto: Unsplash

„O creștere mai mică și un deficit bugetar mai mare”

Tulburările — care ar putea să îl lase pe președintele Emmanuel Macron în situația de a căuta al cincilea premier de la câștigarea celui de-al doilea mandat în 2022 — apar pe fondul unei conjuncturi economice tot mai slabe pentru Franța și al presiunilor antrenate de tarifele americane. PIB-ul real al Franței este în scădere de la alegerile de anul trecut, iar producția urma să scadă, potrivit prognozelor, la 0,6% în 2025, de la 1,1% în 2024, conform datelor Insee. Șomajul a crescut și el din 2023.

Între timp, diferența dintre dobânzile la obligațiunile guvernamentale franceze pe 10 ani și cele germane — un indicator al îngrijorării pieței privind datoria – este aproape de cel mai ridicat nivel din 2012. Bruno Cavalier, economist-șef la ODDO BHF, a declarat că Franța riscă „o creștere mai mică și un deficit bugetar mai mare” anul viitor, după decizia lui Bayrou de a convoca un vot de neîncredere.

El este, de asemenea, îngrijorat că Macron ar putea fi împins către o nouă rundă de alegeri legislative, pe măsură ce sprijinul pentru un nou scrutin câștigă teren în sondaje, adâncind criza politică și efectele ei asupra economiei. Cu viitorul politic al țării și negocierile bugetare în balanță, teama multor lideri de afaceri este că incertitudinea va continua sau că parlamentul va recurge la noi creșteri de taxe pentru a încerca să acopere deficitul.

„Dacă adăugăm și mai mult la povară, creșterea va fi grav afectată. Lăsați-ne să creștem, să investim, să inovăm, să formăm, să angajăm și să exportăm. Așa vom contribui la redresare”, a spus Martin de la Medef.

Amir Reza-Tofighi, președintele organizației pentru IMM-uri CPME, a adăugat: „Pe termen scurt, instabilitatea politică aruncă directorii în ceață: cum pot ei să investească, să recruteze sau să inoveze când nu știu cum va arăta ziua de mâine?”