Prima pagină » Lista echipamentelor pe care Ucraina le-a cerut Germaniei. Ce arme vrea Kievul în lupta cu Rusia

Lista echipamentelor pe care Ucraina le-a cerut Germaniei. Ce arme vrea Kievul în lupta cu Rusia

Lista echipamentelor pe care Ucraina le-a cerut Germaniei. Ce arme vrea Kievul în lupta cu Rusia
Sistemul Iris-T SLM. Foto: Wikipedia

În contextul atacurilor tot mai intense asupra capitalei ucrainene, Kievul a transmis Germaniei o listă detaliată cu arme și echipamente militare solicitate pentru a face față ofensivelor rusești. Deși guvernul german păstrează tăcerea asupra livrărilor, lista „secretă” a fost dezvăluită de jurnaliștii de la Bild, care arătă nevoile reale ale armatei ucrainene în această perioadă critică.

Sistemele de apărare aeriană solicitate

Ucraina a cerut patru sisteme noi de rachete sol-aer Iris-T. Cererea include 1.500 de rachete ghidate pentru sistemul de rază medie Iris-T SLM și 500 de rachete pentru versiunea de rază scurtă Iris-T SLS. Aceste sisteme sunt esențiale pentru protecția spațiului aerian împotriva atacurilor cu drone kamikaze și cu rachete rusești. De asemenea, Kievul a solicitat 200.000 de cartușe antiaeriene de calibru 40 mm, utilizate pentru contracararea dronelor inamice.

Vehicule blindate și transport protejat pentru soldați

Pe lista armamentului cerut de Ucraina se află 1.000 de vehicule protejate împotriva minelor, menite să asigure siguranța soldaților în zonele de conflict. În plus, au fost solicitate 200 de vehicule șenilate în diverse configurații, 30 de vehicule blindate pentru deminare și între 20 și 30 de vehicule blindate de inginerie WiSENT. Pentru transportul forțelor speciale, Ucraina a cerut și 200 de vehicule off-road, capabile să opereze în terenuri dificile.

Echipamente pentru războiul electronic

Pentru a contracara tehnologia militară rusă, Ucraina a cerut 1.000 de dispozitive de bruiaj GPS, menite să blocheze dronele inamice, și 200 de radare mobile terestre, folosite pentru supraveghere și identificarea țintelor. Aceste echipamente sunt vitale pentru a reduce eficiența atacurilor aeriene și a dronelor rusești.

Tăcerea Ministerului Apărării din Germania

Deși surse din mediul militar și industria de apărare confirmă existența acestei liste, Ministerul Apărării german nu a oferit niciun comentariu oficial. Un purtător de cuvânt a declarat pentru BILD: „Din motive de securitate militară și în acord cu noua linie de comunicare a Guvernului federal privind sprijinul pentru Ucraina, nu răspundem la întrebări despre livrările individuale.”

Bugetul de ajutor pentru Ucraina

Bugetul alocat ajutorului militar pentru Ucraina a crescut în 2025 cu 1,2 miliarde de euro, ajungând la 8,3 miliarde de euro, față de 7,1 miliarde în anul precedent. Această majorare oferă posibilitatea Ministerului Apărării condus de Boris Pistorius să răspundă unor cereri din lista secretă a Ucrainei.

Aceste solicitări reflectă nevoia urgentă a Ucrainei de echipamente moderne și eficiente pentru a face față agresiunii rusești, în timp ce Germania continuă să gestioneze cu prudență comunicarea și livrările de armament.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 2 noiembrie, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 225,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 42,3 milioane de euro. Majoritatea indicilor principali au înregistrat pierderi, iar cele mai mari scăderi individuale au fost consemnate de acțiunile Rompetrol […]
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
Macroeconomie
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
Economia României ar putea înregistra o contracție de până la 1% în 2026, iar riscul de recesiune s-ar putea menține și în 2027, când creșterea economică ar putea fi cuprinsă între zero și 0,5%, estimează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Prognoza sa este semnificativ mai pesimistă decât estimările care indică o creștere de aproximativ 2% […]