UNESCO lansează o rețea globală de 10.000 de nave pentru monitorizarea oceanelor în timp real

UNESCO anunță echiparea a 10.000 de nave comerciale cu senzori oceanografici și meteorologici, într-un efort internațional fără precedent de colectare a datelor marine în timp real. Inițiativa, prezentată cu ocazia Summitului ONU privind oceanele de la Nisa, vizează întărirea cercetării științifice și a capacității globale de răspuns la schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității marine.

Într-un efort de proporții, menit să aprofundeze cunoașterea oceanelor și să combată efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, UNESCO a anunțat, sâmbătă, un proiect ambițios: echiparea a 10.000 de nave comerciale cu senzori oceanografici și meteorologici. Anunțul a fost făcut cu câteva ore înaintea deschiderii oficiale a celui de-al treilea Summit al ONU privind oceanele (UNOC), găzduit la Nisa.

Proiectul are ca obiectiv consolidarea Sistemului Global de Observare a Oceanelor (GOOS), o infrastructură esențială pentru colectarea datelor marine în timp real, coordonată de UNESCO. Inițiativa urmărește extinderea rețelei existente de monitorizare oceanică, în contextul unei nevoi urgente de date științifice precise și actualizate privind dinamica mediului marin.

Documente oficiale dezvăluie tranzacții de sute de milioane de dolari făcute de Donald Trump cu giganții tehnologici ai SUA

17:09

Bruxelles-ul pregătește o ofensivă comercială împotriva Chinei: UE vrea să reducă dependența și importurile ieftine

15:11

Un salt major de la 2.000 la 10.000 de nave echipate

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 2.000 de nave sunt deja dotate cu senzori științifici, inclusiv ambarcațiuni participante la competiții nautice precum Vendée Globe, dar și vase comerciale implicate voluntar în proiecte de cercetare. Noua etapă vizează o extindere de cinci ori a rețelei actuale, prin implicarea masivă a flotelor comerciale internaționale.

„În pofida eforturilor importante ce au fost realizate în ultimii ani, cunoaştem mai puţin bine fundurile oceanelor decât craterele de pe Lună”, a declarat Audrey Azoulay, director general al UNESCO.

Ea a subliniat decalajul alarmant dintre importanța strategică a oceanelor și nivelul actual de finanțare al cercetării oceanografice, care reprezintă mai puțin de 2% din bugetele publice naționale de cercetare.

Date în timp real pentru siguranță, prognoză și știință

Senzorii care urmează să fie instalați pe nave vor permite colectarea și transmiterea în timp real a unor date esențiale despre starea oceanelor: temperatură, salinitate, curenți, valuri, niveluri de CO₂ și alți parametri oceanografici. Aceste informații vor îmbunătăți nu doar capacitatea de anticipare a fenomenelor meteorologice extreme, dar și securitatea maritimă, conservarea biodiversității marine și modelarea climatică globală.

„A învăţa de la ocean reprezintă marea aventură ştiinţifică a timpurilor noastre. Pentru a realiza acest lucru, comunitatea internaţională nu trebuie să mai ignore avertismentele oamenilor de ştiinţă şi trebuie să investească masiv în cercetarea oceanografică, care, în prezent, reprezintă mai puţin de 2% din bugetele naţionale de cercetare”, a adăugat Azoulay.

Apel la colaborare globală și acces deschis la date

În cadrul summitului de la Nisa, UNESCO va lansa un apel direct către statele membre și industria maritimă internațională, solicitând sprijin concret și integrarea voluntară a navelor comerciale în această rețea științifică globală. Organizația subliniază și necesitatea eliberării accesului la datele de cartografiere a fundurilor marine, o resursă vitală încă parțial blocată în proprietatea unor entități private sau guvernamentale.

Deși progresele în cartografierea fundurilor oceanice sunt semnificative, de la 6% în 2017 la 26,1% în prezent, aproape un sfert dintre datele suplimentare colectate sunt inaccesibile publicului și cercetării internaționale. UNESCO intenționează să faciliteze angajamente ferme din partea statelor și actorilor privați pentru publicarea acestor informații.

Printre țările care și-au anunțat intenția de a contribui la acest efort global se numără Germania, Canada, Monaco, Norvegia și Portugalia, alături de organizații internaționale și companii din sectorul maritim. Aceste contribuții ar putea deschide calea pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor geologice, biologice și climatice care modelează oceanele și, implicit, planeta.

Mizele științei oceanice în secolul XXI

Într-un moment în care oceanele devin tot mai vizibil afectate de poluare, pescuit intensiv, acidificare și topirea calotelor glaciare, UNESCO atrage atenția că viitorul dezvoltării durabile depinde de capacitatea umanității de a înțelege și proteja acest ecosistem vital.

Proiectul lansat la Nisa nu este doar o inițiativă științifică, ci și o declarație de principiu: oceanul trebuie tratat ca un partener activ în lupta împotriva colapsului climatic și ecologic. Rămâne de văzut câte state și companii vor răspunde acestui apel cu angajamente concrete și cu viziune pe termen lung.