UNESCO recunoaște pagubele: Cum au fost afectate monumentele istorice ale Iranului în timpul conflictului

Orașele istorice ale Iranului, recunoscute în întreaga lume pentru patrimoniul lor arhitectural, au devenit victime colaterale ale conflictului militar din această primăvară. Deși principalele ținte ale atacurilor au fost obiective considerate strategice, undele de șoc provocate de bombardamente au produs pagube importante unor palate, moschei, muzee și complexe istorice incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Investigația realizată de Reuters, după o vizită rară în Iran la scurt timp după încetarea focului, arată amploarea distrugerilor produse în Isfahan și Teheran, două dintre cele mai importante centre culturale ale țării. Jurnaliștii au documentat avarii în cel puțin 11 clădiri istorice, iar experții consultați susțin că bilanțul real este și mai mare. Cele mai afectate au fost monumentele din jurul celebrei Piețe Naqsh-e Jahan și complexul Chehel Sotoun din Isfahan, dar și Palatul Golestan și complexul Sa’dabad din capitala Teheranului.

Exploziile au făcut să tremure cupolele și minaretele

Primele bombardamente au avut loc în apropierea Pieței Naqsh-e Jahan, una dintre cele mai spectaculoase piețe istorice ale lumii, construită în perioada dinastiei Safavide. Exploziile au fost suficient de puternice pentru a zgudui clădirile aflate la sute de metri distanță.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

La doar două zile după primul atac, o nouă lovitură aeriană a vizat sediul guvernatorului din Isfahan, aflat la mai puțin de 200 de metri de un complex regal vechi de aproximativ 400 de ani.

În interiorul Muzeului de Arte Decorative, geamurile au fost pulverizate, tavanele au cedat în mai multe zone, iar bucăți de tencuială și plăci decorative s-au prăbușit peste exponate. Până și după două săptămâni de la atac, podelele erau încă acoperite cu cioburi de sticlă, fragmente de faianță și resturi desprinse din tavane.

Pentru cei care lucrează în aceste monumente, imaginile au fost greu de suportat. „Aceste clădiri erau ca o parte din noi”, a declarat Rasoul Mosavi, agent de pază al muzeului de 16 ani, rănit în timpul exploziei. „Locul acesta îmi este foarte drag.”

Undele de șoc au produs cele mai multe distrugeri

Specialiștii consultați de Reuters explică faptul că majoritatea pagubelor nu au fost provocate de impactul direct al bombelor, ci de undele de șoc generate de explozii. Acestea se propagă cu viteze uriașe și pot afecta clădiri aflate chiar și la aproape un kilometru distanță. Geamurile cedează primele. Ulterior, vibrațiile pătrund prin ziduri, afectează coloanele de susținere și pot provoca fisuri în tavane și fundații.

O bombă de aproximativ 900 de kilograme poate distruge complet clădirile din apropiere și produce avarii severe pe o rază de sute de metri.

În cazul monumentelor istorice, unde multe elemente structurale au sute de ani, chiar și vibrațiile produse fără un impact direct pot avea consecințe serioase. La Chehel Sotoun au fost găsite plăci decorative desprinse, fisuri în ziduri și tavane afectate, în timp ce Palatul Ali Qapu a suferit deteriorări importante ale vitraliilor și pereților exteriori.

UNESCO confirmă pagubele

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a confirmat că mai multe situri protejate au fost afectate în timpul războiului. Până în prezent, UNESCO a verificat distrugeri la șapte obiective culturale din Iran, dintre care două fac parte din patrimoniul mondial. Instituția a precizat că nu a fost consultată înaintea operațiunilor militare și că evaluările s-au bazat în principal pe imagini din satelit.

Într-un punct de vedere transmis Reuters, UNESCO a reiterat obligațiile statelor implicate în conflicte armate. „UNESCO solicită tuturor părților implicate în conflicte să respecte dreptul internațional, inclusiv protejarea patrimoniului cultural, și să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării acestuia.”. Reprezentanții organizației au mai precizat că au transmis coordonatele principalelor situri istorice tuturor părților implicate în conflict.

Israelul susține că a vizat exclusiv obiective militare

Forțele de Apărare ale Israelului au recunoscut că una dintre lovituri a vizat sediul guvernatorului din Isfahan, aflat în imediata apropiere a complexelor istorice.

În răspunsul transmis Reuters, armata israeliană afirmă că operațiunile au respectat normele dreptului internațional. „IDF operează în conformitate cu dreptul internațional și vizează doar obiective militare”, se arată în comunicat. Potrivit armatei israeliene, fiecare atac a fost bazat pe informații verificate și a trecut prin proceduri de aprobare operațională și juridică.

Cu toate acestea, experții în protejarea patrimoniului consultați de Reuters spun că apropierea atacurilor de monumente ridică întrebări serioase privind respectarea convențiilor internaționale.

Specialiștii vorbesc despre o schimbare majoră

Opt experți internaționali în arheologie și conservarea patrimoniului afirmă că loviturile produse în apropierea siturilor UNESCO marchează o schimbare importantă față de practicile militare aplicate în ultimele decenii.

În conflictele din Irak, Afganistan sau Libia, monumentele istorice figurau în mod obișnuit pe așa-numitele liste ale obiectivelor care nu trebuiau atacate.

Fostul specialist american în selectarea țintelor Wes Bryant afirmă că orice bombardament în apropierea unor astfel de obiective necesita aprobări la cel mai înalt nivel și o justificare militară solidă. El amintește că protejarea patrimoniului cultural devenise o practică standard după criticile severe generate de distrugerile și jafurile produse în Irak, în special la Babilon și Muzeul din Bagdad.

În schimb, ceea ce s-a întâmplat în Iran ridică semne de întrebare privind modul în care sunt evaluate riscurile asupra patrimoniului mondial.

Palatul Golestan, simbol al Teheranului, afectat de bombardamente

Efectele războiului nu s-au limitat la Isfahan. La Teheran, unul dintre cele mai importante simboluri istorice ale Iranului, Palatul Golestan, a fost și el avariat în urma loviturilor lansate asupra unor clădiri guvernamentale aflate în apropiere. Complexul regal, inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este celebru pentru sălile decorate cu oglinzi, lemn sculptat și ornamente persane. Exploziile produse în vecinătate au transformat însă o parte dintre încăperi într-un peisaj al distrugerii.

Jurnaliștii Reuters au descris podele acoperite cu mii de cioburi de sticlă, bucăți de lemn desprinse din decorațiuni și tavane afectate de undele de șoc. În sala tronului, oglinzile decorative și elementele artistice au fost grav deteriorate, iar angajații muzeului se temeau că structura clădirii ar putea ceda.

O arheoloagă care lucrează de aproape trei decenii în cadrul complexului și-a amintit emoțiile trăite în dimineața de după atac. „Când am intrat aici, eram în stare de șoc”, a declarat aceasta, sub protecția anonimatului.

La scurt timp după începerea vizitei jurnaliștilor, angajata le-a cerut să părăsească rapid încăperea, avertizând că o parte din plafon ar putea să se prăbușească în orice moment.

Siturile istorice sunt protejate prin tratate internaționale

Protejarea patrimoniului cultural în timpul conflictelor armate este reglementată de Convenția de la Haga din 1954, tratat internațional adoptat după distrugerile produse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul stabilește că monumentele istorice și culturale beneficiază de protecție specială și că atacurile asupra lor sau în imediata lor apropiere trebuie evitate, cu excepția unor situații militare excepționale.

Experții consultați de Reuters atrag atenția că orice operațiune desfășurată lângă astfel de obiective trebuie să respecte principiul proporționalității, iar avantajul militar obținut trebuie cântărit în raport cu riscul distrugerii patrimoniului cultural.

Patty Gerstenblith, președinta Comitetului American Blue Shield, organizație implicată în protejarea patrimoniului în zone de conflict, afirmă că niciun stat nu este exceptat de la aceste obligații. „Nu există nicio țară care să fie scutită de obligația de a evita lovirea siturilor de patrimoniu cultural”, a declarat aceasta.

Blue Shield colaborează de ani de zile cu armate și organizații internaționale pentru identificarea și protejarea monumentelor istorice în timpul operațiunilor militare.

Isfahan, unul dintre marile simboluri culturale ale Iranului

Pentru iranieni, Isfahan reprezintă mai mult decât un oraș istoric. Este considerat una dintre marile capitale culturale ale lumii islamice și este comparat frecvent cu Roma, Atena sau Kyoto datorită valorii patrimoniului său.

Piața Naqsh-e Jahan, aflată în centrul orașului, se întinde pe o suprafață echivalentă cu aproximativ 14 terenuri de fotbal și este înconjurată de palate, moschei și bazaruri istorice.

Înaintea conflictului, locul atrăgea anual milioane de turiști și reprezenta unul dintre cele mai importante motoare economice ale regiunii.

Bombardamentele au schimbat însă radical atmosfera. În timpul vizitei Reuters, bazarul istoric era aproape pustiu, iar comercianții vorbeau despre pierderi financiare fără precedent. Un meșteșugar specializat în gravarea argintului a rezumat situația într-o singură frază. „Acest război ne-a paralizat”, a spus el.

Magazine goale și turiști dispăruți

Pe lângă pagubele aduse monumentelor, economia locală a fost afectată puternic de dispariția vizitatorilor.

Hotelurile, restaurantele, magazinele de artizanat și atelierele tradiționale depindeau într-o mare măsură de fluxul constant de turiști. După izbucnirea războiului, acest flux aproape că a dispărut. În bazarul din Isfahan, unde altădată era greu să găsești loc printre vizitatori, domnea liniștea. Mulți comercianți și-au redus activitatea, iar alții au închis temporar magazinele.

Saeed, un comerciant de dulciuri tradiționale, a povestit că explozia i-a distrus toate geamurile magazinului. „Așteptăm un final fericit”, a spus acesta, evitând să comenteze conflictul în sine.

Mulți iranieni s-au arătat rezervați în discuțiile cu presa străină, conștienți de riscurile pe care le poate presupune exprimarea unor opinii publice într-un context politic tensionat.

Cercetătorii avertizează asupra unor pierderi care pot deveni ireversibile

Pentru istorici și restauratori, adevărata dimensiune a distrugerilor ar putea fi cunoscută abia după efectuarea unor expertize tehnice complete. Fisurile din ziduri, deformările fundațiilor sau slăbirea elementelor de rezistență nu sunt întotdeauna vizibile imediat după bombardamente. În cazul unor clădiri construite în urmă cu patru sau cinci secole, chiar și deteriorările aparent minore pot necesita ani întregi de restaurare și investiții de milioane de dolari.

Farshid Emami, profesor de istoria arhitecturii la Rice University, spune că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar printr-o inspecție vizuală. „Este nevoie de investigații aprofundate pentru a stabili dacă structurile au fost afectate în profunzime”, explică specialistul.

Și alți cercetători avertizează că patrimoniul cultural nu poate fi înlocuit, indiferent de resursele financiare disponibile ulterior pentru restaurare.

Datele prezentate de Reuters și confirmările venite din partea UNESCO conturează imaginea unui conflict în care monumentele istorice au fost afectate, chiar dacă nu au reprezentat ținte declarate ale operațiunilor militare.

Iranul a transmis organizației internaționale o listă cu 134 de obiective culturale despre care susține că au suferit diverse forme de deteriorare în timpul războiului. Printre acestea se află palate, moschei, gări istorice, fortărețe și bazaruri care reprezintă unele dintre cele mai importante atracții turistice ale țării.