Prima pagină » UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești

UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești

UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești
UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești. Foto: Colaj Unsplash/Freepik

UE îi dă bani Ungariei pentru a convinge guvernul de la Budapesta să accepte noi sancțiuni privind importurile de energie din Rusia. Bruxelles intenționează să deblocheze 550 de milioane de euro. Această sumă face parte din fondurile blocate anterior și țintește diminuarea opoziției premierului Viktor Orban, scrie FT.

Cum folosește Bruxelles fondurile pentru a da bani Ungariei

UE îi dă bani Ungariei printr-un mecanism care prevede deblocarea treptată a fondurilor înghețate. În 2022, Bruxelles a blocat aproximativ 22 de miliarde de euro pentru țara vecină. Problemele invocate au fost statul de drept, independența justiției, drepturile LGBT+, azil și libertatea academică. În 2023, o tranșă de 10 miliarde de euro a fost eliberată pentru ca Budapesta să renunțe la veto-ul privind sprijinul financiar acordat Ucrainei. Tot în acest an, Ungaria a primit bani de la UE și 157 de milioane de euro folosind o lacună legală. Aceasta lacună permite redirecționarea fondurilor către alte programe.

Dependența de energia rusească

Deși Bruxellesul încearcă să reducă drastic importurile de combustibili din Rusia, Ungaria și Slovacia continuă să depindă de petrolul și gazele Moscovei. Viktor Orban, aflat în pragul unor alegeri parlamentare, refuză constant să își reducă dependența de energia ieftină oferită de Rusia. În trecut, el a amânat în mod repetat adoptarea sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Această atitudine tensionează relațiile dintre Budapesta și restul Uniunii Europene, dar oferă guvernului său o pârghie de negociere prin care UE îi dă bani Ungariei.

Planurile europene pentru gaze și petrol

Ambasadorii UE au analizat un nou set de măsuri restrictive. Printre acestea se află devansarea interdicției asupra importurilor de gaz natural lichefiat rusesc, care fusese prevăzută pentru 2027. Bruxellesul dorește ca termenul să fie mutat la finalul anului viitor.  Comisia Europeană a mai anunțat reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, de la 60 de dolari la 47,60 dolari pe baril. Ursula von der Leyen a precizat că 118 tancuri petroliere suplimentare din așa-numita flotă „fantomă” a Rusiei vor fi sancționate. Acest lucru ridică numărul total la 560. Totodată, companiile Rosneft și Gazprom Neft vor fi supuse unei interdicții totale de tranzacționare pentru a sprijini inițiativa prin care UE își propune să dea bani Ungariei.

Presiuni din partea Washingtonului

Statele Unite cer UE să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei și să pună capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia. Donald Trump a subliniat că nu va adopta noi măsuri contra Rusiei până când țările NATO nu vor opri complet achizițiile de petrol și gaze de la Moscova.

„Am prins Europa, știți, țările NATO, țările UE, cumpărând petrol din Rusia”, a declarat Trump.

Bruxellesul nu a acceptat solicitarea Washingtonului de a impune tarife de cel puțin 50% pentru companiile din China și India. Aceste țări continuă să cumpere petrol rusesc.

Situația actuală a importurilor de gaze

Chiar dacă ponderea gazului rusesc a scăzut de la 45% înaintea invaziei Ucrainei, la aproximativ 20% în prezent, UE rămâne dependentă de aceste importuri. Gazul lichefiat rusesc ajunge în special în Olanda, Franța, Belgia și Spania.

„Este momentul să închidem robinetul”, a spus Ursula von der Leyen.

Ea a adăugat că blocul comunitar este pregătit pentru acest pas. De asemenea, s-au făcut investiții masive în diversificarea surselor și în tehnologii cu emisii reduse, ceea ce ar putea reduce și nevoia de a da bani Ungariei în viitor.

Noi sancțiuni și efectele economice asupra Rusiei

Comisia Europeană a prezentat al 19-lea pachet de sancțiuni. Acesta include măsuri împotriva băncilor, companiilor de criptomonede și a 45 de firme din Rusia și din alte state. Ursula von der Leyen a subliniat că impactul economic asupra Rusiei este sever. Dobânda de referință a ajuns la 17%. Inflația rămâne ridicată, iar accesul la finanțare și venituri este în scădere. Următorii pași vizați de UE includ și discuții despre cum vor acorda bani Ungariei ca parte a strategiei de sancțiuni.

„Economia de război a Rusiei, supraîncălzită, ajunge la limită”, a spus ea.

Negocieri prelungite și miza politică pentru a da bani Ungariei

În luna mai, Budapesta a cerut 605 milioane de euro în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului comun al UE. După luni de discuții, Bruxellesul este gata să aprobe transferul unei părți consistente din această sumă. Totuși, aproximativ 550 de milioane de euro ar putea fi cheia pentru ca Viktor Orban să accepte noile sancțiuni. UE dă bani Ungariei, dar în același timp își consolidează poziția în fața Moscovei.

Alte articole importante
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Vânzările de Black Friday din România ar putea ajunge în noiembrie 2026 la 2,8-2,9 miliarde de lei, echivalentul a 520-550 de milioane de euro, în creștere cu 7-10% față de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Avansul ar urma să fie determinat în principal de prețurile mai mari, nu de creșterea numărului de produse cumpărate, […]
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Piață de Capital - Fonduri
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de marți cu evoluții mixte ale indicilor, în condițiile în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro). Schimburile cu acțiuni au însumat 47,05 milioane de lei, echivalentul a 8,79 milioane de euro. Indicele principal al pieței, BET, care […]
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
Macroeconomie
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Macroeconomie
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României. În ansamblu, economia […]
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Bănci-Asigurări-IFN
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Valoarea apartamentelor din România a crescut cu peste 30% în ultimii trei ani, în timp ce chiriile pentru locuințele cu două camere din marile orașe s-au majorat cu 50-100 de euro pe lună, potrivit unei analize realizate de platforma financiară OferteBancare.ro. În același timp, dobânzile fixe disponibile pentru creditele ipotecare și creșterea salariilor au influențat […]