Prima pagină » UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești

UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești

UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești
UE îi dă bani Ungariei pentru a obține sprijin în sancțiunile împotriva energiei rusești. Foto: Colaj Unsplash/Freepik

UE îi dă bani Ungariei pentru a convinge guvernul de la Budapesta să accepte noi sancțiuni privind importurile de energie din Rusia. Bruxelles intenționează să deblocheze 550 de milioane de euro. Această sumă face parte din fondurile blocate anterior și țintește diminuarea opoziției premierului Viktor Orban, scrie FT.

Cum folosește Bruxelles fondurile pentru a da bani Ungariei

UE îi dă bani Ungariei printr-un mecanism care prevede deblocarea treptată a fondurilor înghețate. În 2022, Bruxelles a blocat aproximativ 22 de miliarde de euro pentru țara vecină. Problemele invocate au fost statul de drept, independența justiției, drepturile LGBT+, azil și libertatea academică. În 2023, o tranșă de 10 miliarde de euro a fost eliberată pentru ca Budapesta să renunțe la veto-ul privind sprijinul financiar acordat Ucrainei. Tot în acest an, Ungaria a primit bani de la UE și 157 de milioane de euro folosind o lacună legală. Aceasta lacună permite redirecționarea fondurilor către alte programe.

Dependența de energia rusească

Deși Bruxellesul încearcă să reducă drastic importurile de combustibili din Rusia, Ungaria și Slovacia continuă să depindă de petrolul și gazele Moscovei. Viktor Orban, aflat în pragul unor alegeri parlamentare, refuză constant să își reducă dependența de energia ieftină oferită de Rusia. În trecut, el a amânat în mod repetat adoptarea sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Această atitudine tensionează relațiile dintre Budapesta și restul Uniunii Europene, dar oferă guvernului său o pârghie de negociere prin care UE îi dă bani Ungariei.

Planurile europene pentru gaze și petrol

Ambasadorii UE au analizat un nou set de măsuri restrictive. Printre acestea se află devansarea interdicției asupra importurilor de gaz natural lichefiat rusesc, care fusese prevăzută pentru 2027. Bruxellesul dorește ca termenul să fie mutat la finalul anului viitor.  Comisia Europeană a mai anunțat reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, de la 60 de dolari la 47,60 dolari pe baril. Ursula von der Leyen a precizat că 118 tancuri petroliere suplimentare din așa-numita flotă „fantomă” a Rusiei vor fi sancționate. Acest lucru ridică numărul total la 560. Totodată, companiile Rosneft și Gazprom Neft vor fi supuse unei interdicții totale de tranzacționare pentru a sprijini inițiativa prin care UE își propune să dea bani Ungariei.

Presiuni din partea Washingtonului

Statele Unite cer UE să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei și să pună capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia. Donald Trump a subliniat că nu va adopta noi măsuri contra Rusiei până când țările NATO nu vor opri complet achizițiile de petrol și gaze de la Moscova.

„Am prins Europa, știți, țările NATO, țările UE, cumpărând petrol din Rusia”, a declarat Trump.

Bruxellesul nu a acceptat solicitarea Washingtonului de a impune tarife de cel puțin 50% pentru companiile din China și India. Aceste țări continuă să cumpere petrol rusesc.

Situația actuală a importurilor de gaze

Chiar dacă ponderea gazului rusesc a scăzut de la 45% înaintea invaziei Ucrainei, la aproximativ 20% în prezent, UE rămâne dependentă de aceste importuri. Gazul lichefiat rusesc ajunge în special în Olanda, Franța, Belgia și Spania.

„Este momentul să închidem robinetul”, a spus Ursula von der Leyen.

Ea a adăugat că blocul comunitar este pregătit pentru acest pas. De asemenea, s-au făcut investiții masive în diversificarea surselor și în tehnologii cu emisii reduse, ceea ce ar putea reduce și nevoia de a da bani Ungariei în viitor.

Noi sancțiuni și efectele economice asupra Rusiei

Comisia Europeană a prezentat al 19-lea pachet de sancțiuni. Acesta include măsuri împotriva băncilor, companiilor de criptomonede și a 45 de firme din Rusia și din alte state. Ursula von der Leyen a subliniat că impactul economic asupra Rusiei este sever. Dobânda de referință a ajuns la 17%. Inflația rămâne ridicată, iar accesul la finanțare și venituri este în scădere. Următorii pași vizați de UE includ și discuții despre cum vor acorda bani Ungariei ca parte a strategiei de sancțiuni.

„Economia de război a Rusiei, supraîncălzită, ajunge la limită”, a spus ea.

Negocieri prelungite și miza politică pentru a da bani Ungariei

În luna mai, Budapesta a cerut 605 milioane de euro în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului comun al UE. După luni de discuții, Bruxellesul este gata să aprobe transferul unei părți consistente din această sumă. Totuși, aproximativ 550 de milioane de euro ar putea fi cheia pentru ca Viktor Orban să accepte noile sancțiuni. UE dă bani Ungariei, dar în același timp își consolidează poziția în fața Moscovei.

Alte articole importante
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că dreptul cetățenilor de a iniția legi în Parlament nu poate fi folosit pentru adoptarea unor măsuri care generează creșteri majore ale cheltuielilor publice. Decizia CCR extinde interpretarea sintagmei „probleme fiscale” din Constituție. Potrivit Curții, interdicția nu vizează doar introducerea sau modificarea unor taxe și impozite, ci și […]
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de […]
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Tehnologie
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale și explozia investițiilor în centre de date transformă profund sistemul energetic mondial, însă această provocare nu se regăsește printre principalele teme ale negocierilor climatice ale Organizației Națiunilor Unite. La COP31, conferința ONU privind schimbările climatice care va avea loc în noiembrie în Turcia, guvernele nu vor avea pe agenda oficială […]
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Macroeconomie
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul […]
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Macroeconomie
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Prețurile chiriilor au înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, ajungând în august 2026 la un avans de 39,7% față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În topul scumpirilor se află și carburanții, cu majorări de 34,61% pentru motorină și 25,49% pentru benzină, în timp ce rata anuală a […]
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Macroeconomie
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Rata anuală a inflației din România a coborât la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Scăderea vine în contextul unei temperări a ritmului de creștere a prețurilor, însă serviciile continuă să reprezinte principala sursă de presiune inflaționistă, cu o majorare anuală de 11,28%. […]