Universitatea Stanford desființează 363 de locuri de muncă după ce Trump a tăiat masiv fondurile federale destinate universităților considerate „prea progresiste”

Universitatea Stanford, se confruntă cu cea mai mare criză financiară din ultimele decenii. Decizia administrației Trump de a reduce masiv fondurile federale destinate universităților considerate „prea progresiste” a obligat conducerea Stanford să anunțe desființarea a 363 de posturi și un plan de austeritate de 140 de milioane de dolari.

363 de angajați de la Universitatea Stanford concediați și un buget amputat cu 140 de milioane de dolari

Universitatea Stanford, simbol al excelenței academice din California și una dintre instituțiile de top la nivel global, a notificat oficial autoritățile statului despre planul său de concediere a 363 de angajați. Decizia vine în urma reducerii drastice a fondurilor federale, măsură anunțată de administrația Trump în cadrul unei campanii mai ample de restructurare a finanțării universităților din SUA.

NASA vrea să construiască o bază lunară de 20 miliarde de dolari

19:41

Lille câștigă cursa europeană pentru Autoritatea Vamală, după un duel tensionat cu Roma

19:11

Potrivit documentelor oficiale consultate de AFP, reducerea posturilor a fost decisă la sfârșitul lunii iulie, iar efectele vor fi resimțite începând cu anul universitar următor. Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al universității, conducerea recunoaște că bugetul trebuie redus cu 140 de milioane de dolari, ceea ce afectează direct personalul și activitățile instituției.

„Aceste măsuri dificile sunt rezultatul schimbărilor majore ale politicii federale privind învățământul superior și finanțarea cercetării. Este o situație fără precedent pentru universitatea noastră și ne vedem obligați să luăm decizii dureroase pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a Stanford”, au transmis într-o declarație comună președintele și decanul instituției.

Trump și războiul cu universitățile progresiste

Criza de la Stanford este doar vârful aisbergului. În ultimii ani, administrația Trump a lansat un atac deschis împotriva marilor universități americane, acuzându-le că promovează idei „prea progresiste” și că îndoctrinează studenții. Măsurile luate de Casa Albă au inclus:

• reducerea bugetelor pentru cercetare în domenii precum schimbările climatice și drepturile minorităților;

• cenzurarea anumitor subiecte sensibile în cadrul granturilor academice;

• blocarea unor programe de finanțare destinate burselor pentru studenți internaționali.

Universități de renume precum Harvard, Columbia și Johns Hopkins au fost și ele nevoite să reducă personalul și să își regândească strategiile financiare.

Criticii politicii prezidențiale susțin că aceste măsuri subminează însăși baza inovației și a excelenței educaționale americane. „Tăierea finanțării pentru cercetare și educație nu afectează doar universitățile, ci și viitorul economiei bazate pe cunoaștere a Statelor Unite”, au avertizat analiștii.

Exodul creierelor: cercetătorii și studenții fug în Europa

Consecințele tăierilor bugetare nu se rezumă la reducerea locurilor de muncă. Un efect colateral deja vizibil este migrarea accelerată a talentelor academice din SUA către alte țări, în special în Europa. Franța, Germania și Olanda au anunțat că oferă pachete de sprijin generoase profesorilor și cercetătorilor americani care doresc să își continue activitatea în afara Statelor Unite.

„Cercetători de top, frustrați de lipsa de finanțare și de restricțiile impuse de administrația Trump, aleg să-și continue cariera în țări unde știința și educația sunt susținute necondiționat”, comentează un expert în politici educaționale.

Studenții internaționali, la rândul lor, iau în considerare tot mai des universități europene în locul celor americane, odată cu scăderea oportunităților de burse și granturi în SUA.