Românii petrec aproape 53 de minute pe zi pentru navetă, deși parcurg cea mai scurtă distanță din Europa

Angajații din România petrec, în medie, 53 de minute pe zi pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, deși parcurg doar 17 kilometri. Distanța este cea mai mică dintre cele 16 țări europene analizate într-un studiu realizat de SD Worx.

România ocupă astfel locul al șaselea în clasamentul european al duratei navetei, în condițiile în care media distanței parcurse este de 45 de kilometri. Mai mult, timpul efectiv petrecut pe drum, de 53 de minute, depășește durata de 51 de minute pe care angajații români spun că ar fi dispuși să o accepte zilnic. La nivel european, timpul maxim considerat acceptabil pentru naveta zilnică este de 62 de minute, cu 14 minute peste media efectivă.

București-Ilfov, cea mai dificilă situație

Cele mai mari probleme apar în București-Ilfov. Angajații din această regiune petrec, în medie, 73 de minute pe zi pe drum, deși distanța parcursă este de numai 16 kilometri.

Transportul aerian de mărfuri a crescut cu 11,6% în trimestrul II din 2026

10:53

Costul estimat al proiectului SMR de la Doicești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Raportul Corpului de Control indică întârzieri și probleme în asocierea Nuclearelectrica cu partenerul privat

08:25

Peste jumătate dintre respondenții din București-Ilfov, respectiv 51%, spun că petrec cel puțin o oră zilnic pentru deplasarea la și de la serviciu. Pentru 33%, timpul ajunge la minimum 90 de minute, iar 23% petrec cel puțin două ore pe drum.

În celelalte regiuni de dezvoltare ale României, durata medie a navetei este cuprinsă între 43 și 49 de minute.

La nivel național, 63% dintre angajații români declară că parcurg între 10 și 29 de kilometri dus-întors pentru a ajunge la serviciu. Cu toate acestea, doar 47% reușesc să încheie naveta în mai puțin de 45 de minute.

De asemenea, 16% dintre respondenți petrec cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, iar 11% ajung la două ore sau mai mult.

România are distanțe mici, dar drumuri mai lente

Datele arată că problema navetei din România ține mai degrabă de mobilitate și timpul necesar deplasării decât de distanța propriu-zisă.

În Belgia, de exemplu, angajații parcurg în medie 64 de kilometri dus-întors și petrec 61 de minute pe drum. În Suedia, media este de 53 de kilometri și 57 de minute, iar în Irlanda de 47 de kilometri și 56 de minute.

La polul opus, în Slovenia angajații parcurg aproximativ 42 de kilometri în numai 32 de minute, iar în Italia 42 de kilometri în 35 de minute.

România are, prin urmare, cea mai scurtă distanță medie dintre țările analizate, dar timpul petrecut pentru parcurgerea acesteia rămâne ridicat.

Tot mai mulți angajați vor mai multă muncă de acasă

Durata navetei influențează și preferințele angajaților privind munca de acasă.

La nivel național, 48% dintre respondenții români spun că ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca în prezent, în timp ce 38,2% ar prefera să lucreze mai mult de acasă. Procentul este ușor peste media europeană, de 35,8%.

În București-Ilfov, unde naveta este cea mai lungă, proporția celor care vor mai multă muncă de acasă ajunge la 47%. Doar 10% și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă.

Totodată, 35% dintre angajații români consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. În București-Ilfov, procentul urcă la 43%.

Transportul public este apreciat, dar nu rezolvă problema timpului

România se află pe locul al doilea în clasamentul celor 16 țări în ceea ce privește disponibilitatea opțiunilor de navetă. 61% dintre respondenți consideră că au suficiente variante pentru a ajunge la locul de muncă, față de o medie europeană de 53%. În același timp, 52% dintre angajații români consideră transportul public convenabil, fiabil și ușor accesibil, comparativ cu 36% la nivel european.

În București-Ilfov, transportul public este evaluat pozitiv de 58% dintre respondenți, cel mai ridicat procent dintre regiunile României. Cu toate acestea, Capitala și zona înconjurătoare au și cea mai lungă durată medie a navetei. Datele sugerează astfel că existența unor opțiuni de transport și percepția pozitivă asupra acestora nu garantează o deplasare rapidă.

Studiul „HR & Payroll Pulse” a fost realizat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026 în 16 țări europene, pe un eșantion de 5.936 de decidenți din domeniul resurselor umane și 16.500 de angajați.