Anul 2027 ar putea marca momentul în care inteligența artificială (AI) ar putea ajunge în mod oficial pe orbită.
Această premieră s-ar putea produce odată cu primele misiuni care integrează sisteme AI în sateliți și vehicule spațiale. Experții anticipează că această tranziție ar putea transforma modul în care sunt gestionate operațiunile spațiale, de la navigație și monitorizare, până la luarea deciziilor autonome în timp real.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/Sateliti-Starlink-Earth.com-Puterea-financiara.jpg)
Foto: Earth.com
Google a dezvăluit recent proiectul Suncatcher, un proiect ambițios care își propune să testeze funcționarea centrelor de date în spațiu. Planul companiei implică lansarea unei constelații de sateliți alimentați cu energie solară, sateliți echipați cu cipuri TPU (tensor processing units) dedicate învățării automate, care vor comunica între ele prin lasere, potrivit The Conversation.
Cipurile TPUsunt deja folosite pentru alimentarea celui mai recent model AI de la Google, Gemini 3. Acestea vor fi testate împotriva radiațiilor și a variațiilor extreme de temperatură, în timp ce sateliții vor fi plasați în orbite joase, la aproximativ 640 km de Pământ. Lansarea este programată pentru începutul anului 2027.
Rivalul Google, Elon Musk, a sugerat deja că SpaceX plănuiește să construiască centre de date AI în spațiu prin viitoarea generație de sateliți Starlink. De asemenea, alte startup-uri, precum Starcloud, au anunțat proiecte similare cu sateliți dotați cu GPU-uri pentru AI.
Avantajele centrelor de date spațiale sunt evidente. Acestea ar evita problemele legate de răcire și de consumul de energie, și ar avea un impact ecologic mai redus. În același timp, ar avea și o putere mai mare decât echivalentele terestre. Sateliții proiectați de Google vor zbura pe orbite sincronizate cu soarele, pentru a capta aproape continuu lumina solară și a genera mai multă energie decât panourile de pe Pământ.
Hardware-ul trebuie să reziste furtunilor solare, deșeurilor orbitale și variațiilor mari de temperatură. Sistemul de comunicații laser trebuie să asigure transfer de date la viteze foarte mari între sateliți și către Pământ. Și asta, fără să fie afectat de deriva orbitală ori de condițiile meteo. Întreținerea este, de asemenea, o problemă majoră, având în vedere că va necesita misiuni robotice costisitoare pentru eventuale reparații.
Costurile reprezintă un alt factor decisiv. Cei de la Google estimează că, până la mijlocul anilor 2030, lansarea unui kilogram în spațiu ar putea costa sub 200 de dolari. Acest fapt va aduce construcția centrelor de date orbitale aproape la același nivel cu facilitățile terestre. Totuși, durata de viață a sateliților și riscul de înlocuire prematură ar putea complica planurile.
În pofida acestor provocări, Google consideră că o misiune de test cu doi sateliți în 2027 este fezabilă. Dacă totul decurge conform planului, aceasta ar valida supraviețuirea echipamentelor TPU, stabilitatea energiei solare și funcționarea comunicațiilor laser. Practic, va marca un posibil prim pas spre o nouă eră a centrelor de date orbitale.