Venitul net mediu echivalent în Europa variază semnificativ de la o țară la alta, reflectând diferențele de nivel de trai și de putere de cumpărare.
Țările din nordul și vestul continentului conduc clasamentul, oferind gospodăriilor cele mai mari câștiguri medii, în timp ce statele din estul și sud-estul Europei înregistrează venituri considerabil mai mici.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Venit-net-mediu-echivalent-Freepik-Puterea-financiara.jpg)
Foto: Freepik
În ultimii ani, gospodăriile din Europa au fost puternic afectate de creșterea costului vieții. Acest fenomen a fost amplificat de războiul din Ucraina și de șocurile asupra lanțurilor de aprovizionare post-pandemie. Multe familii au fost nevoite să-și reducă cheltuielile și, chiar și acum, când inflația se apropie de ținta de 2% stabilită de BCE, gospodăriile continuă să fie atente la fiecare cheltuială, notează Euronews.
O măsură relevantă pentru evaluarea nivelului de trai al gospodăriilor este venitul net mediu echivalent. Acesta reprezintă venitul mediu pe persoană, ajustat în funcție de dimensiunea gospodăriei și după impozitare. În 2024, acest indicator variază între 3.075 de euro în Albania și 50.799 de euro în Luxemburg. Analiza a fost efectuată în rândul a 34 de țări europene.
În cadrul Uniunii Europene, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut venit mediu echivalent, cu 7.811 euro. În schimb, media la nivelul Uniunii Europene este de 21.582 de euro.
În partea de sus a clasamentului se situează Elveția, Norvegia și Luxemburg, urmate de Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia, cu venituri între 30.000 și 35.000 de euro. Alte țări precum Finlanda, Germania, Suedia și Franța depășesc, de asemenea, media europeană.
La polul opus, Macedonia de Nord, Turcia și Muntenegru se află în coada clasamentului. În interiorul blocului comunitar, Ungaria, România și Bulgaria înregistrează venituri sub 10.000 de euro. Aceste date evidențiază o diferențiere clară. Astfel, țările din Europa de Vest și de Nord beneficiază de cele mai ridicate venituri medii.
În schimb, statele din Sud și din Est rămân în urmă. De exemplu, diferența dintre Luxemburg și Bulgaria depășește 40.000 de euro.
Potrivit Giuliei De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii, diferențele de productivitate și structura industrială explică, în mare parte, acest decalaj.
„O productivitate mai ridicată permite țărilor să ofere salarii mai mari”, a declarat ea pentru Euronews Business.
Astfel, statele cu sectoare de înaltă valoare, cum ar fi finanțele, tehnologia informației sau industria avansată de prelucrare, tind să plătească mai mult. De partea cealaltă, țările dependente de agricultură sau de servicii de bază au salarii mai reduse.
Când veniturile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare (PPS), diferențele se atenuează, dar rămân semnificative. Puterea de cumpărare este un indicator care egalizează valoarea banilor în diferite țări.
Venitul net mediu echivalent variază astfel între 5.098 PPS în Albania și 37.781 PPS în Luxemburg. Asta, în timp ce media UE este de 21.245 PPS. Dintre statele membre, Ungaria are cel mai scăzut nivel, cu 11.199 PPS. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare valoare în interiorul Uniunii este de aproximativ 26.500 PPS, comparativ cu aproape 43.000 euro în termeni nominali.
Țări precum Polonia, România și Bulgaria înregistrează performanțe mult mai bune atunci când veniturile sunt exprimate în PPS decât în valori nominale. În ceea ce privește cele patru mari economii ale UE, Germania și Franța rămân peste medie, în timp ce Italia și Spania se situează ușor sub aceasta.