Prima pagină » Venitul net mediu echivalent în Europa. Unde se situează România?

Venitul net mediu echivalent în Europa. Unde se situează România?

ANALIZĂ
Venitul net mediu echivalent în Europa. Unde se situează România?
Foto: Freepik

Venitul net mediu echivalent în Europa variază semnificativ de la o țară la alta, reflectând diferențele de nivel de trai și de putere de cumpărare.

Țările din nordul și vestul continentului conduc clasamentul, oferind gospodăriilor cele mai mari câștiguri medii, în timp ce statele din estul și sud-estul Europei înregistrează venituri considerabil mai mici.

Venitul net mediu echivalent în Europa: ce state oferă cele mai mari câștiguri gospodăriilor

Venitul net mediu echivalent în Europa. Unde se situează România?

Foto: Freepik

În ultimii ani, gospodăriile din Europa au fost puternic afectate de creșterea costului vieții. Acest fenomen a fost amplificat de războiul din Ucraina și de șocurile asupra lanțurilor de aprovizionare post-pandemie. Multe familii au fost nevoite să-și reducă cheltuielile și, chiar și acum, când inflația se apropie de ținta de 2% stabilită de BCE, gospodăriile continuă să fie atente la fiecare cheltuială, notează Euronews.

O măsură relevantă pentru evaluarea nivelului de trai al gospodăriilor este venitul net mediu echivalent. Acesta reprezintă venitul mediu pe persoană, ajustat în funcție de dimensiunea gospodăriei și după impozitare. În 2024, acest indicator variază între 3.075 de euro în Albania și 50.799 de euro în Luxemburg. Analiza a fost efectuată în rândul a 34 de țări europene.

România, venituri sub 10.000 de euro

În cadrul Uniunii Europene, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut venit mediu echivalent, cu 7.811 euro. În schimb, media la nivelul Uniunii Europene este de 21.582 de euro.

În partea de sus a clasamentului se situează Elveția, Norvegia și Luxemburg, urmate de Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia, cu venituri între 30.000 și 35.000 de euro. Alte țări precum Finlanda, Germania, Suedia și Franța depășesc, de asemenea, media europeană.

La polul opus, Macedonia de Nord, Turcia și Muntenegru se află în coada clasamentului. În interiorul blocului comunitar, Ungaria, România și Bulgaria înregistrează venituri sub 10.000 de euro. Aceste date evidențiază o diferențiere clară. Astfel, țările din Europa de Vest și de Nord beneficiază de cele mai ridicate venituri medii.

În schimb, statele din Sud și din Est rămân în urmă. De exemplu, diferența dintre Luxemburg și Bulgaria depășește 40.000 de euro.

Cum se explică acest decalaj

Potrivit Giuliei De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii, diferențele de productivitate și structura industrială explică, în mare parte, acest decalaj.

„O productivitate mai ridicată permite țărilor să ofere salarii mai mari”, a declarat ea pentru Euronews Business.

Astfel, statele cu sectoare de înaltă valoare, cum ar fi finanțele, tehnologia informației sau industria avansată de prelucrare, tind să plătească mai mult. De partea cealaltă, țările dependente de agricultură sau de servicii de bază au salarii mai reduse.

Când veniturile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare (PPS), diferențele se atenuează, dar rămân semnificative. Puterea de cumpărare este un indicator care egalizează valoarea banilor în diferite țări.

Ungaria are cel mai mic nivel PPS

Venitul net mediu echivalent variază astfel între 5.098 PPS în Albania și 37.781 PPS în Luxemburg. Asta, în timp ce media UE este de 21.245 PPS. Dintre statele membre, Ungaria are cel mai scăzut nivel, cu 11.199 PPS. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare valoare în interiorul Uniunii este de aproximativ 26.500 PPS, comparativ cu aproape 43.000 euro în termeni nominali.

Țări precum Polonia, România și Bulgaria înregistrează performanțe mult mai bune atunci când veniturile sunt exprimate în PPS decât în valori nominale. În ceea ce privește cele patru mari economii ale UE, Germania și Franța rămân peste medie, în timp ce Italia și Spania se situează ușor sub aceasta.

Alte articole importante
Cu cât din creșterea PIB a fost văduvită România de războiul din Ucraina
Cu cât din creșterea PIB a fost văduvită România de războiul din Ucraina
Invazia Rusiei în Ucraina a produs un şoc macroeconomic major asupra economiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu efecte negative imediate şi de amploare. În absenţa conflictului militar ruso-ucrainean, produsul intern brut real al statelor din ECE ar fi fost mai mare cu până la 1,4 la sută în fiecare an, arată o […]
Cu cât a crescut economia României de la căderea regimului comunist. Radiografia a peste trei decenii de transformări economice
Cu cât a crescut economia României de la căderea regimului comunist. Radiografia a peste trei decenii de transformări economice
Schimbarea regimului comunist în decembrie 1989 și aderarea la Uniunea Europeană au reprezentat două borne decisive pentru evoluția economică a României. Datele oficiale publicate de Banca Mondială și de Ministerul Finanțelor arată o transformare profundă a economiei, marcată de perioade de declin sever, dar și de etape de creștere accelerată, care au dus la o […]
Anul șocurilor comerciale: cum a fost pusă UE la colț de Donald Trump
Anul șocurilor comerciale: cum a fost pusă UE la colț de Donald Trump
2025 a fost unul dintre cei mai dificili ani comerciali din istoria recentă a Uniunii Europene. Revenit la Casa Albă pentru al doilea mandat, Donald Trump a transformat relația transatlantică într-o confruntare permanentă, presărată cu insulte, amenințări și tarife vamale fără precedent. UE a fost forțată să accepte realitatea unei negocieri asimetrice și să semneze […]
Comisia propune discret norme UE mai flexibile privind plasticul reciclat din sticlele de băuturi
Comisia propune discret norme UE mai flexibile privind plasticul reciclat din sticlele de băuturi
Comisia Europeană a propus, într-un mod discret, modificarea normelor privind modul în care este calculat conținutul de plastic reciclat din sticlele de băuturi vândute pe piața Uniunii Europene. Inițiativa, prezentată într-un pachet de măsuri publicat recent, urmărește să încurajeze investițiile în tehnologii noi de reciclare, în special în reciclarea chimică, dar riscă să stârnească noi […]
Un patron din SUA va oferi o primă de Crăciun uriașă angajaților săi
Companii
Un patron din SUA va oferi o primă de Crăciun uriașă angajaților săi
Patronul unei companii din Statele Unite va acorda angajaților săi o primă de Crăciun în valoare totală de 240 de milioane de dolari. Omul de afaceri a decis să le dea salariaților 15% din totalul veniturilor obținute din vânzarea companiei sale ca un semn de recunoaștere a eforturilor depuse de aceștia pe parcursul anului. O […]
Revoluția subsolului în Ucraina: anul în care bogățiile ascunse au ieșit la lumină și au schimbat regulile jocului
Revoluția subsolului în Ucraina: anul în care bogățiile ascunse au ieșit la lumină și au schimbat regulile jocului
În 2025, Ucraina a făcut, pentru prima dată în mod real, un pas decisiv spre înțelegerea și valorificarea bogățiilor sale subterane. Deși Constituția prevede clar că subsolul aparține poporului ucrainean, timp de peste trei decenii aceste resurse au rămas fie clasificate, fie captive în lupte politice, interese oligarhice și reguli schimbătoare. Anul acesta, însă, presiunea […]