Viitorul de 4.800 de miliarde de dolari al inteligenței artificiale. ONU avertizează că fără acțiune globală, AI-ul va adânci clivajul global

Raportul „Technology and Innovation 2025” lansat de UNCTAD trage un semnal de alarmă: AI-ul nu este doar o revoluție tehnologică, ci și un test istoric pentru coeziunea globală. Fără o guvernanță inclusivă și investiții strategice în infrastructură și educație, inteligența artificială riscă să devină catalizatorul unei noi ordini mondiale, inegale, polarizate și profund dezechilibrate.

Într-un moment în care lumea pare prinsă între crize succesive și avansuri tehnologice fulgerătoare, un nou raport publicat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) aduce în prim-plan una dintre cele mai importante dileme ale secolului XXI: va deveni inteligența artificială o forță a echității globale sau o unealtă sofisticată de dominare și excludere?

Potrivit raportului „Technology and Innovation 2025”, valoarea globală a pieței AI este estimată să atingă impresionanta cifră de 4.800 de miliarde de dolari până în 2033 — echivalentul actual al economiei Germaniei. Cu toate acestea, beneficiile acestei tehnologii sunt deja profund dezechilibrate, fiind concentrate în mâinile câtorva actori globali: companii, națiuni și alianțe care dețin infrastructura, brevetele, capitalul și know-how-ul necesar pentru a exploata pe deplin potențialul AI, scrie unctad.org.

Sindicatele germane cer salarii decente pentru românii sezonieri. „Culeg hrana Germaniei, dar abia supraviețuiesc”

17:03

Chinezii de la Changan vor veni în Europa cu investiții de peste 2,4 miliarde de euro

16:43

O promisiune digitală în fața unui abis geopolitic

Departe de a fi o simplă inovație tehnologică, inteligența artificială a devenit un element-cheie al noii arhitecturi de putere globală. Cine deține AI-ul, controlează nu doar industriile viitorului, ci și logica decizională a prezentului: de la algoritmi de alocare a creditelor și sisteme de supraveghere la predicții economice, design de produse și chiar formularea de politici publice.

UNCTAD avertizează: clivajul digital între Nordul dezvoltat și Sudul global riscă să devină ireversibil. În prezent, doar 12% dintre țările cel mai puțin dezvoltate dispun de o strategie AI națională, în timp ce 67% dintre statele avansate au planuri bine conturate, bugetate și deja în implementare. Doar 100 de companii, majoritatea din SUA și China, generează 40% din cheltuielile globale de cercetare-dezvoltare în AI și controlează peste 60% din brevetele internaționale în domeniu.

Această hiperconcentrare nu este o consecință accidentală, ci rezultatul unei ecuații geopolitice în care puterea tehnologică este deja noua formă de hegemonie.

AI va reprezenta noul „petrol” al erei digitale

UNCTAD estimează că până în 2033, AI va reprezenta aproape 30% din piața globală a tehnologiilor de frontieră, comparativ cu doar 7% în 2023. Ritmul de creștere este uluitor, iar implicațiile sunt vaste: de la automatizarea muncii și eficientizarea proceselor industriale, până la transformarea completă a modului în care națiunile se dezvoltă economic, se apără sau negociază influența pe scena globală, scrie unctad.org.

Fotografii: Unsplash.com

Companiile tehnologice, devenite veritabile superputeri, depășesc deja în valoare de piață multe state-națiune. Apple, Nvidia și Microsoft au fiecare o capitalizare de peste 3 trilioane de dolari — mai mult decât PIB-ul întregului continent african. Aceste entități private, greu de reglementat la nivel internațional, impun o agendă în care profitul și monopolul devin priorități, în detrimentul echității și responsabilității colective.

Piața muncii între dislocare și reinventare

Un alt capitol critic al raportului UNCTAD este legat de impactul AI asupra pieței muncii. Se estimează că până la 40% dintre joburile globale vor fi afectate în următorii ani. În economiile dezvoltate, aproximativ o treime din locurile de muncă sunt expuse la automatizare, dar tot acolo există și resursele necesare pentru recalificare și reintegrare. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, lipsa infrastructurii și a capitalului uman calificat face ca potențialul AI să fie mai degrabă o amenințare decât o oportunitate.

Aceasta nu este doar o problemă de piață, ci una de justiție globală. Fără investiții masive în educație STEM, alfabetizare digitală și formare continuă, multe societăți riscă să fie excluse din viitorul economic, devenind simple surse de date brute sau piețe de consum low-tech.

Guvernanța AI între între G7 și cei 118 absenți

În prezent, guvernanța globală a AI este dominată de G7 și câteva alianțe occidentale. Nu mai puțin de 118 țări, majoritatea din Sudul Global, nu sunt reprezentate în niciun for major de reglementare sau cooperare internațională privind AI. Această excludere sistemică riscă să creeze un regim tehnologic oligopolist, în care regulile sunt scrise de cei care au deja avantajele competitive și interesele consolidate.

UNCTAD propune un cadru global de guvernanță incluzivă, care să asigure transparență, acces deschis la date, reglementări etice și partajarea beneficiilor AI. De asemenea, raportul pledează pentru dezvoltarea unei infrastructuri digitale echitabile și crearea de fonduri internaționale de sprijin pentru cercetare și inovare în țările cu venituri mici și medii.

România, în afara radarului strategic

Deși deține o resursă umană competitivă și o diasporă tech valoroasă, România nu figurează între actorii relevanți în ecuația AI. Lipsa unei strategii naționale clare, investițiile fragmentare și viziunea politică precară riscă să condamne țara la un rol periferic: furnizor de forță de muncă ieftină, exportator de date și beneficiar marginal al tehnologiei create în altă parte.

Într-o lume în care „cine scrie codul, scrie regulile”, România trebuie să decidă rapid dacă vrea să joace un rol activ în noua ordine digitală sau dacă acceptă, tacit, să rămână un observator pasiv al propriei marginalizări.