Vor fi milenialii cea mai bogată generație din istorie? Business Insider: de fapt, moștenesc doar “fabrici de datorii” și dureri de cap

Statele Unite se află în pragul unei tranziții demografice și financiare fără precedent: odată cu îmbătrânirea generației baby-boom. Estimările arată că active imobiliare în valoare de aproape 20 de trilioane de dolari urmează să fie transferate generației milenialilor în următorii 10–20 de ani. Cu toate acestea, pentru mulți dintre acești moștenitori, locuințele părinților nu vor reprezenta un adevărat câștig, ci mai ales o provocare logistică, emoțională și financiară, se arată într-o analiză Business Insider.

În teorie, milenialii ar putea deveni „cea mai bogată generație din istorie” datorită volumului imens de capital care urmează să se transfere între generații, după cum arată The Wealth Report, publicat de compania de consultanță imobiliară Knight Frank. Potrivit estimărilor, până în 2045, familiile americane vor transfera între generații aproximativ 84 de trilioane de dolari, din care 16 până la 20 de trilioane constau în proprietăți imobiliare. Este cea mai mare redistribuire de avere din istoria SUA, un proces lent, dar cu efecte profunde asupra pieței imobiliare, asupra dinamicii sociale și a echilibrului financiar al unei întregi generații.

Baby boomers, generația născută între 1946 și 1964, dețin, în prezent, aproximativ 41% din valoarea totală a pieței rezidențiale americane. Au cumpărat mult în deceniile postbelice, când prețurile erau accesibile, dobânzile mici, iar creșterea economică susținută. În schimb, milenialii se confruntă cu prețuri record, acces redus la credite, salarii stagnante și costuri crescute ale vieții. Nu e de mirare că doar 20% din valoarea pieței este controlată de ei, în ciuda faptului că numeric i-au depășit pe boomers.

„Winter is coming”. Un avertisment dur despre următorul deceniu

22:08

Guvernul explică majorarea taxelor pe proprietate, dar evită esențialul: banii ajung la bugetul central, nu în comunități

21:09

Ceea ce urmează nu este un transfer simplu de avere, ci o adevărată ciocnire de realități. Boomers lasă în urmă case mari, adesea situate în suburbii sau în regiuni rurale, greu de întreținut și uneori în zone expuse la riscuri climatice. Milenialii, în schimb, au nevoi diferite: mobilitate, eficiență energetică, acces la centre urbane și infrastructură digitală.

Portrait of couple standing near a new house with arms around

Așteptări nerealiste. Moștenirea nu mai este o certitudine

Potrivit unui studiu realizat de USA Today Blueprint, 68% dintre millennials și reprezentanții Generației Z (tinerii născuți după 1997) au primit sau se așteaptă să primească o moștenire în valoare medie de 320.000 de dolari. Mai mult, 52% dintre mileniali sunt chiar mai optimiști: cred că vor primi cel puțin 350.000 de dolari, arată un sondaj separat realizat de Alliant Credit Union.

Realitatea, însă, este mai puțin generoasă. Potrivit acelorași date, 55% dintre baby boomers (persoanele născute între 1946 și 1964) care intenționează să lase o moștenire spun că vor transfera mai puțin de 250.000 de dolari, scrie și NBC News.

În pofida ideii larg răspândite că „toată lumea moștenește ceva”, cifrele arată o altă realitate. Doar o treime dintre familiile albe și doar 10% dintre familiile afro-americane din Statele Unite primesc vreo moștenire, conform unei cercetări realizate de Banca Federală de Rezervă din Boston. Iar în peste jumătate dintre aceste cazuri, valoarea moștenirii este sub 50.000 de dolari.

Diferențele sunt explicabile nu doar prin statut socio-economic, ci și prin lipsa de comunicare între generații. „Părinții nu vorbesc suficient de deschis cu copiii lor adulți despre bani și planuri financiare”, avertizează Isabel Barrow, director de planificare financiară la Edelman Financial Engines.

În paralel, presiunile financiare asupra generației boomers sunt în creștere și le reduc veniturile: inflația, costurile ridicate ale îngrijirii medicale și speranța de viață tot mai mare reconfigurează multe calcule și îi obligă pe mulți seniori să-și reconsidere capacitatea de a lăsa în urmă o moștenire substanțială.

Au milenialii bani să-și gestioneze proprietățile?

Pe de altă parte, generațiile actuale de tineri se confruntă cu costuri de trai record, de la locuințe inaccesibile până la facturi alimentare majorate. Salariile lor, ajustate la inflație, sunt mai mici decât cele pe care le aveau părinților la vârsta de 25–35 de ani. În plus, milenialii au pornit în viață cu o datorie substanțială pentr studiile academice, iar stabilitatea lor financiară e adesea doar o iluzie. În aceste condiții, cu greu ar putea repara sau gestiona proprietățile pe care le moștenesc.

Printre cazurile ilustrative, evocate într-o ampla analiză Business Insider, se numără și Chelsea Atkinson, o tânără de 34 de ani din Colorado, care a moștenit o proprietate veche, cu gazon ofilit și jaluzele strâmbe. Tatăl ei s-a stins subit, lăsându-i în mână unui întreg univers emoțional: casa în care crescuse. Doar că această casă, veche de aproape 40 de ani, cu instalații defecte și acoperiș spart, nu era doar o moștenire, ci și o enigmă financiară și o sursă neașteptată de stres.

Chelsea nu este un caz izolat, comentează sursa citată. Milioane de americani din generația milenialilor, cei născuți între 1981 și 1996, urmează să se confrunte, mai devreme sau mai târziu, cu o realitate asemănătoare.

Freepik

O moștenire emoțională și o dilemă economică

Pentru cei care se trezesc, pe neașteptate, într-o asemenea situație, decizia pare, inițial, simplă: să păstreze casa sau s-o vândă. În realitate, însă, aceste imobile sunt pline nu doar de amintiri, ci și de mobilier masiv și gru, documente vechi și obiecte fără valoare de piață, dar cu semnificație emoțională. Renovarea costă, de regulă, zeci de mii de dolari, iar ideea de a o scoate la închiriat ar putea fi, de asemenea, înspăimântătoare. În cele din urmă, mulți decid să vândă aceste imobile la preț de nimic, doar ca să scape de bătăi de cap și datorii acumulate.

Această poveste reflectă un fenomen sistemic: deși ideea moștenirii unei locuințe pare, la prima vedere, o oportunitate, pentru mulți ea vine cu costuri ascunse – financiare, logistice și emoționale.

O piață imobiliară sub presiune

Se vorbește despre un „tsunami argintiu”, adică un val masiv de locuințe care vor intra treptat pe piață, pe măsură ce proprietarii lor îmbătrânesc sau se sting. Între 2025 și 2045, se estimează că până la 40 de milioane de locuințe vor deveni disponibile. Însă efectele nu vor fi uniforme. În zonele urbane sau în regiunile cu potențial economic, cererea va absorbi rapid aceste proprietăți. În schimb, în orașele mici, în comunități îmbătrânite sau în zone afectate de secetă, incendii sau inundații, prețurile ar putea să scadă. Nu din lipsă de locuințe, ci din lipsă de doritori.

Pentru anumiți moștenitori, păstrarea casei părinților pur și simplu nu este viabilă: fie nu se pot muta acolo, fie nu o pot întreține, fie nu o pot închiria cu ușurință. Astfel, vor fi forțați să vândă, adesea în grabă, ceea ce va pune presiune pe prețuri și va remodela piețele locale.