De la Ibiza, spre Dolomiți: verile fierbinți și turismul de masă amenință economiile Europei

Căldura, seceta și vânturile puternice au provocat și anul acesta incendii în Grecia, în Turcia, Portugalia, Spania și Franța. Valurile de căldură din Spania au dus la peste 1.100 de decese, potrivit Ministerului Sănătății. Obiective turistice – precum Acropole din Atena sau Turnul Eiffel din Paris – au fost închise din cauza temperaturilor periculoase. Totuși, în ciuda intemperiilor, numărul turiștilor continuă să crească în Europa, parțial pentru că sezonul se lungește. Și obișnuințele se schimbă, în favoarea călătoriilor în extrasezon. În sudul Europei, crește de câțiva ani numărul sosirilor din primăvară și toamnă, compensând scăderea ușoară din iulie–august. În Grecia și Spania, două dintre cele mai populare destinații turistice din lume, creșterea a fost rapidă. În 2024, sosirile internaționale în Grecia au crescut cu 14,7% față de 2019, iar în Spania cu 12,3%. Prețurile camerelor de hotel au atins recorduri în ambele țări. În Barcelona, sezonul de toamnă devine atât de popular, încât în octombrie 2023 au sosit mai mulți turiști pe nave de croazieră decât în august 2019, scrie Bloomberg.

Montesol este cel mai vechi hotel din Ibiza. Construit în 1933, este un monolit neoclasic, care  tronează pe un bulevard umbrit de copaci, între port și orașul vechi al capitalei insulei spaniole. Trei sferturi de secol, hotelul a găzduit generații de staruri de la Hollywood și giganți ai industriei muzicale, în timp ce, în jur, Ibiza se transforma dintr-un refugiu liniștit pentru boemi ai anilor ’50, dornici să-și petreacă timpul într-o fantezie cu mega-cluburi, lumini neon, ecrane LED uriașe și muzică electronică asurzitoare.

Când grupul francez de hoteluri de lux Experimental Group a preluat proprietatea în 2021, a început un tip de renovare care reflectă o realitate nouă și dificilă pentru industria turismului din Ibiza. În ultimul deceniu, secetele cronice, creșterea populației și explozia turismului au făcut ca apa dulce să devină tot mai rară pe insulă, așa că noii proprietari ai Montesol au scos căzile din camere și au instalat doar dușuri. Temperaturile medii au crescut cu 1,26°C în ultimii 70 de ani, potrivit organizației non-profit Ibiza Preservation, așa că hotelul a adăugat mai multă izolație, pentru a păstra răcoarea în interior. Pentru a reduce consumul de energie, au setat temperatura minimă pentru aerul condiționat la 19°C și au montat ferestre cu senzori care opresc răcirea atunci când sunt deschise.

Google va plăti 30 de milioane $ pentru încălcarea confidențialității copiilor pe YouTube

18:12

Cum să supraviețuiești apocalipsei. Unde greșesc majoritatea celor care se pregătesc pentru aceasta și care este adăpostul subteran eficient

17:36

„Adesea primesc reproșuri din partea clienților, pentru că ei vor camere la 16 grade”, a spus Romée de Goriainoff, cofondator al Experimental Group. „Oamenii vor să fie ecologici, dar nu și atunci când e vorba de confortul sau vacanța lor”.

Turismul, motor și problemă pentru economiile mediteraneene

Anul trecut, 3,7 milioane de turiști au vizitat Ibiza, o creștere de 23% față de acum opt ani. Cererea pentru locuințe de vacanță, chirii pe termen scurt și locuințe pentru muncitori sezonieri, alături de un aflux de migranți bogați – care au început să vină după pandemie, toate acestea au dus la scumpirea chiriilor. Grupul Experimental a ajuns să ofere cazare angajaților ca parte a pachetului salarial.

Turismul a susținut creșterea economică în Mediterana europeană timp de decenii. În 2023–2024, mai mult de 8 milioane de oameni erau angajați în turism în Spania, Grecia, Portugalia și Italia, potrivit World Travel and Tourism Council. Sectorul turistic reprezintă aproape 13% din PIB-ul Spaniei și Greciei, peste 10% din PIB-ul Italiei și 16,5% din PIB-ul Portugaliei. După scăderea din pandemie, numărul turiștilor a continuat să crească: sosirile internaționale în Mediterana europeană sunt cu 8% peste nivelurile din 2019, potrivit UN Tourism.

Schimbările climatice modelează obișnuințele în turism

Această creștere se produce în ciuda — sau chiar datorită — schimbărilor climatice. Bazinul mediteranean se încălzește cu 20% mai repede decât media globală, iar temperaturile sunt deja cu 1,4°C peste epoca preindustrială. Incendiile, secetele, furtunile și valurile de căldură devin tot mai frecvente, cu temperaturi estivale ce sar de 10°C peste mediile istorice de mai multe ori pe an. În august, valurile de căldură au amplificat incendiile devastatoare din Europa și Turcia, forțând evacuarea a mii de oameni.

Paradoxal, verile mai lungi atrag și mai mulți turiști în așa-numitele „luni de tranziție” (primăvara și toamna), dincolo de vârful tradițional al sezonului estival. Împreună, numărul exploziv de turiști și efectele schimbărilor climatice pun o presiune fără precedent pe ecosisteme, economii și societăți, punând sub semnul întrebării modelele de afaceri care au susținut industria timp de decenii.

Presiune pe infrastructură și resurse

Verile mai fierbinți și mai uscate înseamnă o cerere crescută de energie pentru aer condiționat și presiune suplimentară pe resursele de apă. Sezoanele mai lungi agravează problema.

„Poți să crești turismul în extrasezon doar dacă investești în infrastructură adaptată volumului de turiști”, spune Xavier Font, profesor de marketing sustenabil la University of Surrey. „Nu poți trata extrasezonul ca și cum ar fi vârful verii”.

Pe drumul dintre orașul Ibiza și Cala d’en Serra, bannere fluorescente promovează „adevărata experiență de clubbing Ibiza”. Dar locurile retrase nu mai sunt refugii: Cala d’en Serra, cândva o zonă sălbatică și liniștită, este acum plină de șezlonguri și umbrele. „Nu mai merită să mergi mai departe pentru liniște, pentru că nu mai ești singur”, spune Laura San Miguel, localnică și activistă de mediu.

Un raport din 2024 arată că 20% dintre plajele din Ibiza prezintă semne vizibile de eroziune, iar nivelul mării a crescut cu 18,5 cm față de epoca preindustrială. În plus, posidonia, o plantă marină care protejează litoralul, este distrusă de ancorele iahturilor, de poluare și de încălzirea apelor.

„Dacă pierdem ce e sub mare, pierdem și coasta”, avertizează Elisa Langley, de la Ibiza Preservation.

Criza apei

Cele trei uzine de desalinizare din Ibiza funcționează fără oprire vara, fără pauze de mentenanță. În iulie, rezervoarele și apele subterane erau la mai puțin de o treime din capacitate. În ultimul deceniu, cheltuielile pentru infrastructura de apă s-au triplat, depășind 166 milioane € în 2024.

Insula percepe o taxă de turism sustenabil de până la 6 € pe noapte, dar banii merg adesea în proiecte pentru atragerea de turiști noi, ceea ce criticii consideră o greșeală. Între timp, costurile vieții cresc pentru localnici: populația insulei se dublează în august, iar chiriile au explodat. Trei dintre cele cinci orașe spaniole cu cele mai mari chirii sunt în Ibiza. Mulți polițiști și lucrători sanitari nu își permit să locuiască pe insulă. „Resursele nu sunt infinite”, recunoaște directorul turismului local, Juan Miguel Costa.

Proteste anti-turism

Pandemia le-a arătat localnicilor cum arată viața fără supraaglomerare, dar după 2022 turismul și-a revenit peste nivelurile pre-pandemice. Acum, tensiunile au crescut: graffiti precum „Tourists go home” apar pe ziduri în Tenerife, Barcelona, Veneția, Lisabona. În Grecia, muncitorii au protestat împotriva salariilor mici și a programului excesiv, iar în Atena localnicii au scris pe pereți: „Airbnb peste tot, vecini nicăieri”.

În Catalonia, restricțiile de apă din timpul secetei nu s-au aplicat în mare parte hotelurilor, ceea ce a amplificat frustrarea. „Locuitorii devin cetățeni de rangul doi”, spune Font.

Foto: Unsplash

Portugalia: conflictul dintre turism și agricultură

În Alentejo, o regiune agricolă tradițională la sud de Lisabona, fermele se luptă pentru apă cu turismul în expansiune. „Pinii nu mai produc nuci de pin, pentru că nu mai au apă”, spune fermierul Luís de Gouveia Fernandes. Din 2017, regiunea a devenit un magnet turistic, iar acum vile de lux, hoteluri și terenuri de golf consumă resurse într-o zonă deja aridă. Portugalia a atras 31,6 milioane de turiști în 2024, iar numărul unităților de cazare din Alentejo va crește de cinci ori în următorul deceniu.

Dezvoltatorii construiesc proiecte imobiliare uriașe, inclusiv CostaTerra, o comunitate rezidențială ultra-luxoasă lângă Melides, unde nivelul apei din lagună a scăzut dramatic. Localnicii avertizează că laguna riscă să dispară. Turismul concurează nu doar cu agricultura tradițională, ci și cu noile culturi intensive (avocado, fructe de pădure), extrem de consumatoare de apă.

„E vital ca guvernul, afacerile și comunitățile să colaboreze pentru dezvoltare sustenabilă”, spune Jose Santos, șeful Agenției Regionale de Promovare Turistică Alentejo.

Munții Dolomiți

Italia: munții sunt luați de asalt de turiști

În Dolomiți, muntele Seceda a devenit viral după ce a apărut într-o reclamă pentru iPhone. În doar câteva săptămâni, au venit 8.000 de turiști.

„Nu putem suporta asemenea valuri de oameni, care fac ravagii și tratează munții ca pe o groapă de gunoi”, spune Georg Rabanser, fost snowboarder profesionist. Proprietarii de terenuri au instalat o poartă privată și percep 5 € intrare.

Totuși, imaginile cu cozile imense la telecabină au făcut turismul și mai atractiv, atrăgând alți vizitatori. Nici alunecările de pietre, cauzate, probabil, de topirea permafrostului, nu i-au descurajat. Provincia Trentino a înregistrat 19 milioane de înnoptări în 2024, turismul reprezentând 10% din PIB. Satele de 1.000 de locuitori ajung la 15.000 de oameni vara, punând presiune pe infrastructură, servicii și spitale. Autoritățile încearcă să promoveze primăvara și toamna prin campanii precum „Le belle stagioni”, dar recunosc că modelul actual „nu mai funcționează”.

Foto: Unsplash

Turismul viitorului

Un studiu al băncii La Caixa arată că, pentru fiecare grad în plus peste medie, turiștii cheltuie cu 0,12% mai puțin. Dacă temperaturile cresc cu 5°C peste normal, turiștii sunt mai puțin tentați să revină. Destinațiile nordice, inclusiv Scandinavia, beneficiază deja de fenomenul „coolcationing” (vacanțe în locuri mai răcoroase). Totuși, tradiția vacanțelor la plajă e greu de schimbat, avertizează experții.

Soluția ar fi mai puțini turiști, dar care stau mai mult și consumă mai responsabil. Dar pentru autorități, încă dominate de logica „cât mai mulți turiști prin aeroporturi”, acest lucru nu este ușor de acceptat.

„Dacă 95% din buget e pentru marketing și nu pentru sustenabilitate, asta îmi spune cine ești”, spune profesorul Font.

Proiecțiile arată că cererea pentru turism în Europa se va muta spre nord până în 2100, iar insulele mediteraneene mici vor fi printre cele mai afectate.