Vrei un salariu mai mare? Nu schimba locul de muncă!

După un deceniu în care așa numitul „job-hopping” – practica schimbării rapide a locurilor de muncă – a fost cel mai sigur drum către un salariu mai mare, piața muncii pare să-și fi schimbat regulile. Datele recente ale Federal Reserve Bank of Atlanta arată că, pentru prima dată în ultimii 15 ani (cu excepția unor scurte episoade în 2012 și 2018), creșterea salarială este mai accelerată pentru angajații care rămân la același angajator decât pentru cei care își schimbă frecvent jobul, se arată într-un comentariu The Economist.

Este o inversare semnificativă de trend, într-o economie care, post-pandemie, a încurajat mobilitatea profesională. Influenceri de carieră își etalau pe TikTok parcursul salarial ca pe un fel de sport competitiv, în care au câștigat nenumărate trofee, iar pe forumuri, precum Reddit, erau frecvent dezbătute teme care acum par insolite, începând cu „cât de puțin poți sta într-un post fără să pară că ești neserios”.

Job-hopping este un termen consacrat pentru practica de a schimba frecvent locul de muncă, de regulă la intervale de unu până la doi ani, în scopul obținerii unui salariu mai mare, a unor beneficii mai bune sau a unei evoluții profesionale accelerate. Spre deosebire de traseele profesionale tradiționale, în care angajații rămâneau ani buni în aceeași companie, job-hopperii caută în mod activ noi oportunități și folosesc mobilitatea ca strategie de avansare în carieră.

ANAF derulează un program de conformare voluntară pentru contribuabilii cu risc fiscal în domeniul TVA

17:46

Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru

16:05

Acest fenomen a fost încurajat în ultimul deceniu de creșterea sectorului tech și a culturii startup-urilor, care recompensau flexibilitatea, precum și de proliferarea platformelor de recrutare online, care au facilitat accesul rapid la noi oferte de muncă. De asemenea, normalizarea muncii remote sau hibride a eliminat barierele geografice, iar rețelele sociale au promovat adesea job-hopping-ul ca semn de ambiție și succes.

Loialitatea începe să fie plătită

Printre principalele avantaje ale Job-hopping-ului se numără posibilitatea unor creșteri salariale mai rapide decât cele obținute prin promovări interne, expunerea la medii de lucru variate și acumularea de abilități diverse, precum și construirea unei rețele profesionale extinse. Totuși, există și dezavantaje: schimbările frecvente pot crea o percepție de instabilitate sau lipsă de loialitate în ochii angajatorilor, iar accesul la roluri de conducere poate fi mai dificil, deoarece acestea presupun angajament pe termen lung. În plus, tranzițiile dese pot duce la epuizare profesională, mai ales în lipsa unor perioade de stabilitate.

În prezent, în contextul unei piețe a muncii aflate în răcire și al scăderii cererii pentru forță de muncă, job-hopping-ul devine o strategie tot mai riscantă. Angajatorii încep să aprecieze mai mult stabilitatea și continuitatea, iar fidelitatea față de un angajator poate redeveni un atu în evaluarea profesională. În plus, și mesajul organizațiilor pare a fi diferit: loialitatea începe să fie plătită.

Absolvenții ajung direct în șomaj

Schimbarea reflectă o tendință mai amplă: o încetinire vizibilă a dinamicii pieței muncii. The Economist, care se referă în mod special la piața americană, subliniază mai ales faptul că rata șomajului în rândul proaspeților absolvenți este în creștere, iar angajările în sectorul privat încep să dea semne de oboseală. În iunie, deși economia americană a adăugat 147.000 de locuri de muncă — o cifră peste așteptări — jumătate au fost în sectorul public, în special în educație. Angajările în mediul privat, un barometru mai fidel al stării economice, au fost modeste.

Un alt semnal de „răcire a pieței” vine din raportul dintre locurile de muncă disponibile și numărul șomerilor: acesta a scăzut recent la 1, adică există aproximativ tot atâția candidați cât posturi libere — un nivel care nu mai indică o piață favorabilă angajaților. De asemenea, sondajele arată că tot mai puțini antreprenori mici plănuiesc să facă angajări sau să crească salariile — cel mai scăzut nivel de la pandemie încoace.

Pentru cei care cochetează cu ideea unei noi provocări profesionale, momentul s-ar putea să nu fie ideal. Rezervele de intervenție ale Rezervei Federale ar putea fi activate, dar doar după ce temerile privind o nouă inflație, alimentată de tarife comerciale, se vor fi estompat. Până atunci, cei mai bine plasați s-ar putea dovedi angajații care își consolidează poziția actuală. Poate e momentul să-ți redecorezi biroul și să investești într-un scaun mai confortabil — după toate semnele, s-ar putea să mai stai acolo o vreme!