Washingtonul amenință Europa: „Dacă alegeți arme europene, vom închide ușa pentru companiile voastre”

Pentagonul și Departamentul de Stat trimit un ultimatum dur Bruxelles-ului în plină dezbatere pe noua directivă de achiziții publice în apărare. SUA cer acces nelimitat pe piața europeană, amenințând cu represalii comerciale majore.

Bruxelles sub presiune transatlantică

Administrația Donald Trump a trecut la un lobby extrem de agresiv împotriva oricărei tentative a Uniunii Europene de a favoriza producătorii europeni de armament în detrimentul gigantilor americani, arată Politico.

Într-un document oficial trimis Comisiei Europene în cadrul consultării publice recente, Pentagonul și Departamentul de Stat au trasat o linie roșie clară: orice clauză obligatorie de tip „Buy European” în viitoarea directivă privind achizițiile publice de apărare va fi considerată un act ostil și va declanșa contramăsuri imediate din partea Statelor Unite.

Christian Tour a dat lovitura la bursă. Investitorii au adus 149 de milioane de lei, iar compania pregătește extinderea și achiziții importante

15:22

Doar 10% dintre români economisesc pentru avere. Restul strâng bani de teamă că vor veni vremuri grele

12:07

„O direcție greșită și periculoasă”–mesaj fără menajamente al SUA

„Statele Unite se opun ferm oricăror modificări ale directivei care ar limita capacitatea industriei americane de a participa la achizițiile publice naționale de apărare ale statelor membre UE”, se arată în document.

Mai mult, Washingtonul acuză direct că „politicile protecționiste și de excludere care forțează companiile americane să iasă de pe piață” reprezintă o cale greșită – mai ales că firmele europene continuă să câștige miliarde de dolari din contracte cu Pentagonul.

Tonul este unul de avertisment explicit: dacă Europa merge mai departe cu preferințe obligatorii pentru producția internă, SUA vor revizui și probabil vor anula toate derogările de la legislația „Buy American” care permit azi firmelor europene să concureze pentru contracte americane de apărare.

Nouăsprezece din cele 27 de state membre UE beneficiază în prezent de astfel de acorduri bilaterale reciproce – un privilegiu care ar putea dispărea peste noapte.

Paradoxul Trump: „Cheltuiți mai mult, dar cheltuiți pentru noi”

Ironia situației este greu de ignorat. De ani de zile, președintele Trump și oficialii săi cer insistent ca aliații europeni să-și mărească substanțial cheltuielile militare și să preia o povară mai mare în apărarea continentului.

Totuși, exact când Europa încearcă să canalizeze acești bani către propria industrie – Rheinmetall, Leonardo, Saab, Airbus Defence – Washingtonul ripostează cu amenințări.

Adjunctul secretarului de stat Christopher Landau a criticat deja în decembrie, într-o ședință cu ușile închise, statele NATO care prioritizează furnizorii locali în locul celor americani. Mesajul a fost reiterat acum în scris: o preferință europeană obligatorie ar submina interoperabilitatea NATO, ar încălca angajamentele asumate de Comisia Europeană în acordul comercial SUA-UE din vara trecută și ar pune în pericol securitatea comună.

De ce contează atât de mult piața europeană pentru SUA

Aproape două treimi din importurile de armament ale Uniunii Europene provin din Statele Unite: avioane F-35, sisteme HIMARS, baterii Patriot, rachete Javelin – lista este lungă și valoroasă.

Piața europeană reprezintă pentru industria americană de apărare una dintre cele mai profitabile destinații externe, mai ales în contextul creșterii dramatice a comenzilor după invazia rusă din Ucraina. Companii precum Lockheed Martin, Raytheon Technologies, Boeing și General Dynamics văd în Europa un client strategic de miliarde de dolari anual. Orice restricție europeană ar afecta direct profitabilitatea și influența geopolitică a SUA în NATO.

Europa prinsă între ambiție și dependență

De cealaltă parte, Bruxelles-ul și mai multe capitale importante (în special Parisul, Berlinul și Roma) promovează de ani buni ideea de autonomie strategică. Programe precum SAFE (150 de miliarde euro pentru împrumuturi în armament) sau condiționarea ajutorului militar pentru Ucraina (minimum 65% valoare europeană) arată direcția: mai puțină dependență de Washington, mai multă producție și locuri de muncă pe continent.

Totuși, statele de pe flancul estic – Polonia, România, țările baltice – sunt mult mai reticente. Pentru ele, garanțiile de securitate americane și livrările rapide de armament rămân vitale. O confruntare deschisă cu Pentagonul ar putea costa scump tocmai aceste țări dependente de F-35 și Patriot.

Ce urmează: un test major pentru unitatea europeană

Comisia Europeană urmează să prezinte în trimestrul III al anului 2026 varianta revizuită a directivei din 2009. Întrebarea centrală: va include textul clauze obligatorii de preferință europeană sau va ceda presiunilor americane și va păstra un limbaj vag, permisiv?

Răspunsul va arăta cât de serioasă este Uniunea în privința suveranității strategice și cât de dispuse sunt statele membre să riște un conflict comercial cu cel mai important aliat militar. Camera de Comerț a SUA a susținut deja aceeași linie dură ca Pentagonul, avertizând împotriva oricărei distorsiuni a pieței libere.

În joc nu sunt doar miliarde de euro în contracte de armament, ci și echilibrul de putere în interiorul NATO și capacitatea Europei de a-și apăra interesele într-o lume în care garanțiile americane devin din ce în ce mai condiționate. Bătălia abia a început – și se poartă cu documente oficiale, amenințări voalate și mize uriașe.