Într-o imagine distribuită pe rețelele de socializare, un grup de prieteni stă la un bar, cu țigări fumegând și scrumierele pline, în timp ce un pachet desfăcut stă la vedere, aruncat la întâmplare, pe masă. Nu este o fotografie veche, dintr-o eră în care interdicțiile la fumat nu erau în vigoare, ci o scenă tocmai surprinsă în Metavers. Spațiul virtual imersiv devine rapid o zonă gri pentru reglementările privind marketingul produselor dăunătoare, comentează The Guardian. În lumea virtuală, șigările sunt prezentate ca produse inofensive, ideale pentru relaxare, sau accesorii cool, care pot genera o goană după comori. Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spun că s-a înregistrat o creștere alarmantă a fumatului în rândul tinerilor din Ucraina, fenomen care se datorează, cel puțin în parte, pandemiei de Covid și războiului, două situații de criză care i-au împins pe copii „prea mult în mediul online”, expunându-i, astfel, marketingului dăunător. La nivel global, oricum mediul digital se dezvoltă ceva mai repede decât poate reacționa legislația, așa că Metaversul devine o platformă ideală pentru promovarea subtilă a produselor care dăunează sănătății. Pentru autorități și pentru organizații de sănătate publică, acest spațiu reprezintă o nouă linie de front în lupta împotriva influenței corporative asupra obiceiurilor de consum ale noilor generații.
Tot mai multe dovezi arată că giganții din industria tutunului și a alcoolului profită de lipsa legislației în universurile virtuale pentru a ajunge la mai ușor publicul tânăr. Conform unui raport prezentat la World Conference on Tobacco Control, o reuniune desfășurată recent la Dublin, companiile de tutun știu foarte bine să folosească tehnologii emergente, precum NFT-urile, și sponsorizează jocuri online pentru a promova fumatul și vapatul în rândul celor mai vulnerabile categorii de public.
Raportul provine de la proiectul Canary, o inițiativă de monitorizare derulată de organizația globală de sănătate publică Vital Strategies, care vizează expunerea strategiilor de marketing nocive în spațiul digital.
„Industria tutunului nu mai așteaptă, ca în trecut, ca reglementările să o ia prin surpindere, ci ne-a luat-o cu foarte mult înainte”, declară dr. Melina Magsumbol, de la Vital Strategies India. „Folosesc NFT-uri, organizează evenimente imersive și atrag copiii în aceste spații nereglementate”.
Foto: Unsplash
O companie de tutun din India a creat și a promovat un NFT aniversar, pentru a celebra 93 de ani de activitate. În Indonezia, o scenă cu diverse tipuri de avatar – care beau cafea și fumează – era distribuită pe conturi de Instagram și legate prin descrieri de o companie locală de țigări — Djarum. Comentariile au un ton prietenos și relaxat, cu întrebări destul de sugestive, cum ar fi „Cine a furat bricheta în metavers?”.
Proiectul Canary monitorizează activ marketingul tutunului pe platforme sociale și în presa online din India, Indonezia și Mexic, cu planuri de extindere spre Brazilia, China. Agenția, care are deja experiență în domeniile în care are expertiză, dorește să se extindă și spre zone de risc legate de alcool și alimente ultraprocesate. Deși nu scanează direct spațiile VR, totuși, colectează dovezi indirecte din linkuri și postări din rețele mai tradiționale.
Riscul major vine din profilul demografic al utilizatorilor Metaversului: mai bine de jumătate sunt copii sub 13 ani, potrivit estimărilor cercetătorilor. Astfel, copiii sunt expuși direct acestor mesaje, fără niciun filtru legal.
„Când combini expertiza rețelelor sociale de a genera dependență cu know-how-ul industriei tutunului de a crea fidelitate, într-un spațiu nereglementat și opac, rezultatul este extrem de îngrijorător”, avertizează dr. Mary-Ann Etiebet, CEO Vital Strategies.
Foto: Unsplash
Tactica de a introduce fumatul în activități aparent banale – precum întâlnirile în baruri virtuale sau jocurile de tip „first-person shooter” – contribuie la normalizarea acestui comportament, spun experții. În plus, avatarurile oferă o libertate identitară care poate reduce inhibițiile.
„Fata mea e foarte retrasă în viața reală. Dar în Roblox, când omoară zombi, devine Alexandru cel Mare, combinat cu Bruce Lee și John Wick. Este de neoprit. Online, ne comportăm altfel. Normele sociale se schimbă, iar industria tutunului știe perfect asta”, mărturisește Magsumbol.
„Platformele digitale sunt folosite pentru a ocoli restricțiile tradiționale privind publicitatea și pentru a viza publicul tânăr”, spune ea. „Ceea ce vedem aici nu este doar o schimbare în marketing, ci o schimbare în modul în care funcționează ceea ce numim activitate de influențare”.
Marketingul online este o problemă globală. La aceeași conferință, cercetători irlandezi au prezentat concluzii care arată că 53% dintre adolescenți văd zilnic postări despre țigări electronice pe rețelele sociale. Un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spune că o creștere a fumatului în rândul tinerilor din Ucraina se datorează, parțial, pandemiei de Covid și războiului, care i-au împins pe copii „prea mult în mediul online”, expunându-i astfel marketingului.
Foto: Unsplash
În India, Agamroop Kaur, ambasador al tineretului în cadrul Campaniei pentru Copii Fără Tutun („Campaign for Tobacco-Free Kids”), include teme contemporane, precum marketingul pe rețelele sociale, în sesiunile sale educative cu elevii. Ea a văzut cazuri în care țigările electronice sunt prezentate drept produse ideale pentru „bunăstare” (wellness).
„Cred că este esențial să-i educăm pe tineri despre cum arată o reclamă, de ce este falsă, cum s-ar putea să nu-ți dai seama nici măcar că vine din partea industriei tutunului și că este [conținut postat de] un influencer. Acest tip de educație construiește o abilitate – astfel încât, atunci când sunt pe rețelele sociale, pentru că sunt nativi digitali, să poată identifica aceste lucruri, să știe că sunt false și că nu ar trebui să fie atrași de ele. Cred că dezvoltarea acestor abilități încă din liceu, gimnaziu, sau chiar mai devreme, este foarte importantă”, spune ea.
Convenția-cadru a OMS pentru Controlul Tutunului obligă țările să implementeze interdicții privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea produselor din tutun. Anul trecut, semnatarii au căzut de acord că este necesară acțiune pentru a combate accentul tot mai mare pus pe „canalele de marketing digital precum rețelele sociale, care sporesc expunerea adolescenților și a tinerilor la marketingul pentru tutun”.
„Reglementarea Internetului este o adevărată provocare și nu este o problemă doar pentru industria tutunului. Este o provocare reală pentru guverne, care trebuie să se gândească cum pot oferi acele protecții cu care societatea s-a obișnuit, într-o lume în care granițele sunt destrămate de aceste tehnologii”.
Nandita Murukutla, care coordonează proiectul Canary, spune că autoritățile de reglementare ar trebui să fie atente: „Ceea ce începe în tăcere și este ignorat, crește până la un punct critic, iar după aceea pur și simplu explodează – iar să dai timpul înapoi devine, practic, imposibil”.