Prima pagină » 70% dintre români vor să plece din țară pentru salarii mai mari și cariere mai bune

70% dintre români vor să plece din țară pentru salarii mai mari și cariere mai bune

70% dintre români vor să plece din țară pentru salarii mai mari și cariere mai bune
sursă foto: Monash Lens - Monash University

Un nou sondaj arată că 7/10 tineri români sunt gata să părăsească țara pentru oportunități profesionale și venituri mai ridicate. Lipsa locuințelor accesibile, salariile mici și nesiguranța economică se află printre principalele motive.

Tinerii români, tot mai hotărâți să caute viitorul peste granițe

Un studiu recent, realizat de Cook Communications și intitulat „Young Money Matters”, scoate la iveală o realitate alarmantă. 70% dintre tinerii români ar emigra pentru a-și continua cariera sau pentru a câștiga mai bine.

Cei mai mulți dintre respondenți spun că sunt atrași în special de statele membre ale Uniunii Europene, unde peste jumătate (57%) ar alege să se mute. În același timp, aproape un sfert (23%) își îndreaptă atenția către Statele Unite ale Americii.

 „Sperăm că YMM 2025 va stârni din nou discuții cu privire la preocupările tinerilor români, în rândul educatorilor, autorităților de reglementare, în sectorul financiar și, mai presus de toate, chiar în rândul tinerilor”, declară Joe Cook, fondatorul Cook Communications.

Locuințele, o problemă-cheie pentru generația tânără

Accesul la o locuință decentă și la un preț accesibil este una dintre cele mai mari preocupări ale tinerilor. Conform sondajului, 82% dintre respondenți consideră că guvernul ar trebui să ofere un sprijin mai consistent pentru acest sector.

În prezent, doar 10% dintre tinerii români au un credit ipotecar, iar alți 5% își exprimă intenția de a accesa unul în viitorul apropiat. Pentru restul, posibilitatea de a achiziționa o locuință rămâne un obiectiv dificil de atins.

Preocupările tinerilor români în ceea ce privește locuințele și așteptările lor ca guvernul să facă mai mult pentru a-i ajuta sunt exprimate clar și răspicat”, mai spune Joe Cook.

Experții avertizează că lipsa unor programe guvernamentale eficiente în acest domeniu contribuie la creșterea fenomenului migrației, deoarece tinerii aleg să își construiască un viitor acolo unde pot găsi condiții de trai mai bune.

Optimism în scădere, temeri în creștere pentru români

Chiar dacă 75% dintre tinerii români declară că rămân optimiști în privința atingerii obiectivelor financiare, procentul este mai mic decât anul trecut, când 81% împărtășeau același optimism.

Războiul din Ucraina are un impact direct asupra percepțiilor lor. Aproximativ trei din cinci respondenți se declară îngrijorați de posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu și de instabilitatea din regiune.

Creșterea costurilor de trai, inflația și salariile insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază accentuează această nesiguranță. Mulți dintre tineri nu dispun de economii consistente: jumătate afirmă că rezervele lor financiare nu le-ar ajunge nici măcar pentru o lună de trai.

Prioritățile financiare ale tinerilor: siguranță, familie și locuință

Întrebați despre cele mai importante aspirații, tinerii români au oferit răspunsuri ce reflectă în mare parte preocupările legate de stabilitate:

  • 17% își doresc să aibă suficienți bani pentru a nu-și mai face griji în privința facturilor lunare

  • 16% vor să câștige suficient pentru a-și întreține familia

  • 14% au ca prioritate achiziționarea propriei locuințe

Investiții și economii: între prudență și riscuri

Sondajul relevă și o lipsă de interes pentru investiții în rândul generației tinere. Doar 13% dintre respondenți caută produse de investiții financiare, un procent chiar mai mic decât cei 16% care aleg să își asume riscuri prin jocuri de noroc.

Dintre cei care reușesc să economisească lunar, 31% transferă banii într-un cont de economii, iar 23% îi lasă în contul curent. Doar o minoritate optează pentru instrumente financiare mai sofisticate, în ciuda faptului că pe piață au apărut numeroase soluții de micro-investiții accesibile publicului larg.

Această lipsă de implicare în investiții este dublată de un nivel redus de educație financiară. Majoritatea tinerilor se informează prin metode informale: 42% apelează la internet, 41% la părinți, iar 34% la rețelele sociale. Școlile sunt menționate ca sursă de educație financiară de doar 11% dintre tineri.

Un alt aspect îngrijorător: 77% dintre cei care urmăresc influenceri financiari declară că au încredere în sfaturile acestora, deși nu întotdeauna sunt validate de experți.

Alte articole importante
Porumbul se scumpește pe bursele internaționale. Stocuri mai mici în SUA, iar recolta Europei este revizuită în scădere
Porumbul se scumpește pe bursele internaționale. Stocuri mai mici în SUA, iar recolta Europei este revizuită în scădere
Piața porumbului a reacționat puternic la cel mai recent raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA), după ce estimările privind exporturile americane au fost majorate, iar stocurile finale au fost reduse. În paralel, prognoza pentru recolta de porumb a Uniunii Europene a fost diminuată semnificativ, pe fondul temperaturilor ridicate din principalele regiuni producătoare. […]
Economia României a stagnat în trimestrul II. PIB-ul a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025
Economia României a stagnat în trimestrul II. PIB-ul a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025
Produsul Intern Brut al României s-a menținut la același nivel în trimestrul II din 2026 comparativ cu primele trei luni ale anului, în termeni reali, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Față de trimestrul II din 2025, economia a înregistrat însă o scădere de 0,4% pe seria brută și de […]
România a depășit ținta PNRR pentru fabricile de reciclare: 12 instalații finalizate față de 9 asumate
România a depășit ținta PNRR pentru fabricile de reciclare: 12 instalații finalizate față de 9 asumate
România a depășit ținta stabilită prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea capacităților de reciclare a deșeurilor. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că au fost finalizate 12 instalații de reciclare, față de minimum nouă prevăzute în prezent în cadrul jalonului. Prin realizarea celor 12 investiții, România a atins 133% din […]
Ministerul Energiei: Sistemul național are resurse pentru acoperirea deficitului după oprirea Unității 2 de la Cernavodă
Ministerul Energiei: Sistemul național are resurse pentru acoperirea deficitului după oprirea Unității 2 de la Cernavodă
Sistemul Electroenergetic Național dispune de suficiente resurse pentru a acoperi deficitul de producție provocat de oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, programată să înceapă joi, în contextul debitului redus al Dunării, anunță Ministerul Energiei. Necesarul de energie electrică va fi acoperit din surse alternative și prin importuri, iar Dispecerul Energetic Național va decide […]
Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din piața semințelor și produselor pentru protecția plantelor
Companii
Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din piața semințelor și produselor pentru protecția plantelor
Consiliul Concurenței a sancționat 21 de companii cu amenzi totale de 83,2 milioane de lei, echivalentul a 15,87 milioane de euro, după ce a constatat existența unor înțelegeri anticoncurențiale privind fixarea prețurilor pe piața semințelor de cultură și a produselor pentru protecția plantelor. Investigația a vizat producători și distribuitori care ar fi stabilit condițiile în […]
Banca Transilvania finanțează Transgaz cu 300 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de gaze
Bănci-Asigurări-IFN
Banca Transilvania finanțează Transgaz cu 300 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de gaze
Banca Transilvania a acordat companiei Transgaz o finanțare de 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii naționale de transport al gazelor naturale. Este cea mai mare finanțare bilaterală acordată de BT sectorului energetic și vine într-un moment în care securitatea energetică, interconectarea regională și reziliența infrastructurii au devenit priorități strategice pentru România […]